În cadrul conferinței de prezentare a Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020, premierul Dacian Cioloș a declarat că guvernul nu-și dorește ca Strategia să fie doar un document uitat într-un sertar și prezentat experților străini, "ca să le arătăm cât de mult ne preocupăm noi de lupta anticorupție”, ci să fie un document de referință pentru toate instituțiile statului, "în modul în care ne coordonăm să facem ceea ce trebuie să facem pentru noi, în primul rând, și nu pentru alții”.

Precizând că este conștient de constrângerile pe care le are acest guvern: un mandat scurt, într-o situație excepțională, și o susținere politică volatilă, premierul a evocat oportunitățile oferite de acest mandat: acelea "de a pune România pe o altă cale, în mare parte așteptată și de cetățeni, și relativ clar exprimată în aceste ultime luni”.

Cioloș a transmis că oamenii trebuie să intre într-o democrație participativă, și nu una pasivă: "După câteva luni, în poziția de prim-ministru, sunt conștient că statul nu poate face tot ceea ce este de făcut în societatea românească fără o implicare individuală și o asumare individuală a responsabilităților fiecăruia dintre noi. Și, cumva, din această perspectivă trebuie văzută și Strategia Anticorupție, pe care v-o propunem, astăzi, în dezbatere”.

 

"Corupția, coroborată cu indiferența ... poate să ucidă literalmente, am văzut cazuri în sănătate, și poate să ucidă social, prin alienare, atunci când aceste ingrediente - corupția și indiferența - le întâlnim în educație, de exemplu, ca să dau doar două exemple din două domenii în care există un sentiment clar în societate că avem nevoie de reformă”,

a afirmat Cioloș, reiterând faptul că reforma nu poate veni doar din partea statului.

"Fără o schimbare de atitudine din partea noastră, ca beneficiari ai serviciilor publice din sănătate și din educație, nu o să reușim să eliminăm nici corupția și, mai ales, indiferența. O țară fără corupție este o țară sănătoasă, însă eliminarea corupției nu vine doar prin adoptare de legi și nici măcar nu vine doar printr-o atitudine fermă și obiectivă a justiției”, a subliniat premierul.

Cioloș a criticat faptul că după atâția ani de democrație încă se mai face diferența "între ce e al meu e al meu și am grijă și ce e al statului e al tuturor, deci pot să bag mâna până la cot, pentru că nu e responsabilitatea mea”.

În opinia sa, cât timp mai trenează în societate mentalitatea aceasta, orice decizii la nivel guvernamental nu-și vor face efectul. În acest context, el s-a referit la "atenția" acordată la ghișeu și la banii strecurați în buzunarul medicului, dar și la corupția din marile proiecte de infrastructură.

"Fiecare act de corupție de acest gen, mic sau mare, slăbește statul român și ne îndepărtează de o societate sănătoasă. Lipsă de integritate, lipsă de omenie, neglijență, nepăsare - asta am văzut cu toții, zilele acestea, la Spitalul de Arși, pacienți care erau ținuți în condiții inumane...”, a spus premierul.

El a amintit și de interesele de afaceri care au dus la crearea unui sistem criminal, cum este cazul Hexi Pharma.

În sprijinul afirmațiilor sale, Cioloș s-a referit și la situația de la Berevoiești care "vorbește foarte mult despre noi, ca societate, și indiferența individuală și modul în care anumite autorități locale au acționat sau nu au acționat”.

 

"Aceste abateri de la integritate, în timp, e clar că ne vulnerabilizează, ne dezumanizează, dar ne și vulnerabilizează față de cei care folosesc aceste slăbiciuni pentru alte interese decât cele de a ne construi un viitor mai bun, ca societate. Și trebuie să fim conștienți de acest lucru atunci când ne plângem de modul în care suntem tratați, că de multe ori suntem tratați pentru că noi înșine acceptăm să ne tratăm unii pe alții ca atare”,

a atras atenția șeful Guvernului, explicând că lipsa de atitudine îi face pe oameni complici.

 Esența Strategiei: prevenția și educația anticorupție

Pe de altă parte, premierul este convins că românii sunt de bună-credință cu toții, în esența lor, iar integritatea se poate învăța.

Dacian Cioloș a explicat că prevenția și educația anticorupție sunt esența Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.

"În această nouă etapă, în care avem o justiție care funcționează, avem nevoie și de procurori care să fie în continuare eficienți, de judecători care să fie în continuare eficienți, dar avem nevoie în această etapă mai ales de a preveni situații care să ducă la procese în justiție. Este vorba chiar de o schimbare de paradigmă în modul în care abordăm această strategie anticorupție, insistând de acum înainte mai mult pe partea de prevenție și de educație”, a declarat Cioloș.

El a mai declarat că schimbarea de paradigmă trebuie să includă șiasumarea eșecului de management, ca explicație pentru noi dosare care au apărut la DNA sau la ANI.

"Este important ca la nivel de conducere de instituții, și publice și private, să se înțeleagă faptul că anticorupția începe în primul rând cu un management sănătos al resurselor publice, al resurselor private, cu transparență decizională, cu utilizarea instrumentelor de audit și de control intern”, a subliniat prim-ministrul.

O altă temă majoră este integritatea în mediul de afaceri.

În ceea ce privește companiile de stat, el a susținut că implementarea acestui stil de management nu înseamnă a recruta manageri străini pentru că românii nu sunt capabili să o facă: "Înseamnă în primul rând a recruta în mod transparent și obiectiv manageri responsabili și, în paralel, de a găsi soluții pentru a forma pentru viitor manageri responsabili, atât pentru bunurile statului, cât și pentru bunurile private. Pentru că doar o recrutare obiectivă și transparentă nu-i o soluție-miracol”.

În privința sectorului privat, Cioloș a avertizat că, în unele cazuri încă mai există mentalitatea că a face afaceri cu statul este benefic prin definiție și "eficiența unor companii se oprește, în mare parte, la a câștiga contractul respectiv”.

Totodată, premierul a susținut că, din perspectiva Executivului, aplicarea măsurilor din Strategie nu este una opțională, iar documentul vizează toate instituțiile publice, de la vârful Administrației Publice Centrale, până la baza Administrației Publice Locale, și că această strategie va fi adoptată în așa fel încât ea să poată să fie urmărită în aplicarea ei. 

O Strategie care nu demolează

Ministrul Justiției, Ralica Prună, susține că Strategia Națională Anticorupție, aflată în dezbatere publică până la 29 iulie, este prima din ultimii 20 de ani care nu demolează ce s-a făcut anterior, ci construiește.

Ea este astfel concepută încât toate instituțiile publice pot accesa fonduri europene deja disponibile, iar pentru măsurile noi preconizate există un buget de circa 100 milioane de euro, fără bugetele minimale pentru măsuri anticorupție deja în vigoare.

Și ministrul Justiției a subliniat accentul pus pe prevenție.

 

"Fără a reduce intensitatea combaterii corupției în special la nivel înalt, noua strategie are un centru mai puternic cu privire la prevenție. Propunem societății o schimbare de paradigmă: e timpul să punem accentul pe educație și prevenție pentru a preîntâmpina faptele de corupție",

a declarat Prună, adăugând că lupta contra corupției doar prin forța coercitivă a statului și prin acțiunea extraordinară a DNA nu este suficientă.

Prin noua Strategie, Guvernul și-a propus să promoveze un manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității, "care oferă, dacă se poate, propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor".

Ce-și propune SNA 2016-2020?

Consolidarea a cel puțin trei din măsurile preventive care nu au funcționat atât de bine în precedenta strategie:

•  interdicțiile post-angajare
• avertizorul de integritate
• consilierul de etică

 Cele patru valori centrale ale SNA:

•  prioritatea interesului public
• integritatea
• transparența
• voința politică

Puncte slabe în precedenta strategie:

•  lipsa măsurilor preventive
• un nivel scăzut de voință politică în rândul majorității parlamentare și a aleșilor locali în scopul susținerii integrității.
• lacune serioase în domeniul achizițiilor publice care conduc, cel puțin potențial, la un nivel ridicat de corupție.

De asemenea, ministrul Justiției a pus accentul pe legătură dintre Strategia Națională Anticorupție și operaționalizarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care are sediu și este pe care să angajeze personal.

Rolul Agenției este esențial în recuperarea produsului infracțiunii și returnarea banilor la bugetul de stat.

Totodată, Raluca Prună a promis că va prezenta Parlamentului în sesiunea din toamnă un act normativ privind transpunerea integrală a Directive europene 42/2014 privind confiscarea extinsă.

"Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu se îmbogățește din infracțiuni și că toate sumele rezultate din infracțiuni și imobilele confiscate vor fi reîntoarse în societate" în proiecte concrete, măsurabile și verificabile. 

Despre plicul care ucide

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a folosit și el expresia "Corupția ucide", evidențiind faptul că acest lucru nu este nicăieri mai evident decât în sănătate.

"Corupția slăbește pe mai slabi dintre noi, slăbește societatea în ansamblu și corupția slăbește statul, iar un stat slab nu construiește spitale, nu asigură medicamente, nu asigură salarii decente, nu asigură condiții decente pentru pacienți și medici și nu-și protejează pacienții și medicii de abuzuri", a declarat ministrul.

Amintind de faptul că CCR a stabilit că plicul e ilegal, Voiculescu a subliniat că una dintre cauza este reprezentată de nivelul mic de salarizare al personalului medical.

"Plicul a structurat sistemul așa cum îl vedem, plicul îi face pe mulți pacienți să nu ajungă la medic", a spus ministrul, dând exemplul unei femei din Dâmbovița care și-a dus prea târziu copilul la medic, deși era vorba de un cancer, deoarece era convinsă că nu are bani pentru un spital în București.

 

"Nu am eu bani de București ... înseamnă trei lucruri: nu am bani de drum, nu am unde să stau în București, dar mai ales nu am bani de șpagă",

a explicat ministrul Sănătății, subliniind că niciunul dintre medicii din specialitatea oncologie pediatrică pe care-i știe nu ar condiționa actul medical de plic.

"Dar pentru mama acelui copil lucrurile erau foarte clare, nu-și putea duce copilul la tratament fără a avea bani", a povestit el.

Totodată, ministrul a spus că plicul duce la folosirea proastă a resurselor din spitale, la conflicte nejustificate între membrii corpului medical pentru resurse precum săli de operații și paturi, face pe medicii tineri să nu aibă acces la pacienți și "duce la existența absolut insulară a echipelor multidisciplinare". Mai mult, "plicul duce la respingerea ideii de second opinion, un mecanism care salvează vieți și salvează bani".

Vlad Voiculescu a subliniat că unele probleme din spitale au de-a face cu un management defectuos care are la bază practici prezente în SNA.

Prin urmare, până la sfârșitul mandatului său va exista un nou mecanism de selecție a managerilor de spitale, un nou contract de management și noi indicatori de performanță, "care vor ține seama de lucrul cel mai important, și anume, opinia pacientului, satisfacția pacientului".

Referindu-se la investiții, ministrul a atras atenția că Ministerul Sănătății nu a avut și nu are niciun mecanism de prioritizare a investițiilor. Asta înseamnă că, "atunci când avem o viziune de țară, trebuie să avem o viziune, un plan de investiții bazat pe date", a explicat el, adăugând că în prezent urmărirea investițiilor nu se face în niciun fel.

În acest context, el a semnalat cazul unei achiziții semnificative din București, cu un singur participant la licitație, caz în care echipamentele au ieșit din garanție înainte de a fi montate.

Voiculescu a promis că, până va pleca, va crea un mecanism care să facă "imposibilă cumpărarea unui echipament dacă nu există un spațiu unde să fie montat și personalul care să-l opereze după".

"Vom face curățenie atât cât se poate și vom construi tot atât cât se poate. Și, dacă vom construi numai fundația e ok, dacă ea va fi construită pe baze solide, pe baze curate așa încât cine vine după să poată construi mai departe",

, a conchis ministrul Sănătății.

De ce s-a deteriorat imaginea școlii românești

Ministrul Educației, Mircea Dumitru, a explicat că imaginea școlii cunoaște o deteriorare constantă, ca urmare a unor suspiciuni de corupție și a rezultatelor slabe care au marcat în ultimii ani evaluările naționale, a banilor de cadouri pentru profesori, a numărului redus de absolvenți care au reușit integrarea pe piața muncii și a rezultatelor  mediocre sau uneori submediocre ale învățământului universitar.

Factori recurenți:

•  slaba motivație la nivelul elevilor și cadrelor didactice.
• orientarea unor părinți ecxlusiv spre obținerea de diplome de către copii.
• salarizarea și profesionalizarea scăzute ale profesorilor.
• frecventele modificări normative ce generează lipsă de predictibilitate.
• perpetuarea unor abordări de tip clientelar ale relației dintre conducerea inspectoratelor școlare județene și reprezentanții adiministrației publice "în care interesele de grup conturate preponderent pe criterii politice sau de preocuparea pentru obținerea foloaselor materiale necuvenite prevalează în raport cu standardele reale de eficiență necesare asigurării unui proces instructiv-educativ de calitate".

 Cultura copiatului și a plagiatului

Ministrul a lansat o critică dură la adresa accentului pus în școală pe reproducere și pe memorizare, mediu "în care s-a cultivat involuntar un fel de cultură a copiatului".

"Copiem de oriunde putem, de pe internet, de pe referate.ro. Ne complacem în această situație ca profesori, sarcina noastră fiind mai ușoară în momentul în care elevul a produs imediat o lucrare și nu ne asumăm rolul mult mai dificil, acela al pregătirii reale și a cultivării minților acestor tineri care trebuie să funcționeze mai bine atunci când ies din școală. De aceea, nu trebuie să ne surprindă faptul că fenomenul plagiatului are această amploare în România", a spus Dumitru.

Ministrul a mai spus că învățământul trebuie reașezat pe alte traiectorii, "în care elevul vine la școală pentru plăcerea de a afla și de a învăța".

 

"Insistăm prea mult asupra transferului de informații și foarte puțin pe formarea caracterului și convingerii. Suntem captivi, suntem încă prizonieri ai unui sistem de educație care valorizează la maximum memorizarea, transferul mecanic de informații și solicitarea ca acele informații să fie memorate în mod prompt de către elevi atunci când sunt întrebați la diferite forme de testare",

a mai spus ministrul, adăugând că memoria este o capacitate cognitivă inferioară altor capacități care sunt mult mai importante pentru creativitate, cum ar fi imaginația.

"Insistăm foarte mult pe un tip de școală care arată foarte mult ca un sistem de comandă aproape cvasimilitar, în care nu avem în vedere că în fața noastră stau niște ființe umane, niște persoane care au drepturi (...), credem foarte mult în această asimetrie dintre elevi și profesori, în care profesorul este o autoritate deplină și nu înțelegem că trebuie să fie într-un gen de parteneriat cu tinerii pe care trebuie să-i formeze", a explicat ministrul.

Ce spun statisticile?

70% dintre elevi se simt singuri, neajutorați, în stres și vin fără nicio plăcere la școală.

Punctele slabe ale Strategiei

Combaterea corupției are un efect disuasiv scăzut, în condițiile în locul persoanelor condamnate, vin altele care "sunt prinse făcând fix același lucru", cee ce înseamnă că "sistemele produc astfel de comportamente", consideră Radu Nicolae, de la Centrul de Resurse Juridice.

Prevenirea corupției a fost abordată la nivel formalist, cu enunțarea unor proceduri care trebuie urmate, Nicolae apreciind că trebuie depășit acest formalism.

Totodată, el a subliniat importanța modificării climatului organizațional.

În acest sens, SNA are două politici publice importante: consilierea de etică, "un drept al funcționarilor publici", și reutilizarea socială a bunurilor confiscate.

De altfel, legea de funcționare a ANABI prevede că 20% din sumele confiscate se duc la Ministerul Sănătății și 20% la Ministerul Educației.

"Este foarte important ca sumele să fie folosite în proiecte care au vizibilitate publică, să se comunice că aceste sume au provenit din sume confiscate din infracțiuni pentru că astfel crește încrederea cetățenilor", a subliniat Radu Nicolae. La fel și imobilele folosite de infractori, ele trebuie să se reîntoarcă în comunitate și să fie folosite pentru proiecte sociale.