Cele două teme sunt: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, respectiv interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență pentru infracțiuni, pedepse și organizare judiciară, corelată cu dreptul altor autorități, precum CSM sau Înalta Curte, de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe, a spus Iohannis.

Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte OUG în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar, a susținut președintele, în cadrul unei declarații de presă la Cotroceni.

„Toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnistiei și grațierii infracțiunilor din acest domeniu reprezintă calea cea mai bună, calea corectă, pentru continuarea luptei împotriva corupției, dar, în egală măsură, este și o garanție pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”, consideră șeful statului.

Iohannis a anunțat luni că se va adresa Parlamentului pentru o nouă consultare care să lărgească aria de cuprindere a referendumului, pentru a-l face „mai eficient și mai puternic”. El a avertizat Guvernul să nu mai emită ordonanțe de urgență în justiție și politică penală până când nu se va cunoaște voința suverană a poporului.

Șeful statului a reluat joi acest mesaj: „Solicit și de această dată Guvernului să nu mai adopte vreo OUG în domeniul justiției și politicii penale. Referendumul a intrat în linie dreaptă, orice astfel de act emis de Guvern ar fi ilegitim, împotriva spiritului Constituției și o sfidare la adresa românilor”, a spus Iohannis.