Timmermans a declarat că în ultimele 12 luni România nu a făcut progrese, ba chiar în unele aspecte a făcut pași înapoi, în timp ce Bulgaria a realizat progrese și, dacă menține ritmul, poate scăpa de MCV în mandatul actualei Comisii.

"Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetățenilor și al țării, cât și al UE în ansamblul său", a subliniat prim-vicepreședintele CE, citat într-un comunicat.

Raportul publicat marți analizează evoluția situației din noiembrie 2017 până în prezent.

"În raport se constată că, deși România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluțiile recente au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere", se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Prin urmare, pe lângă cele 12 recomandări din ianuarie 2017, România mai primește alte opt recomandări, menite să remedieze situația actuală:
1. Legile justiției

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
• Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
• Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
  

3. Codul penal și Codul de procedură penală

• Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
• Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.