Pavel Klimkin a spus la București că Legea educației nu restrânge dreptul minorităților de a învăța în limba maternă, ci le oferă posibilitatea unei mai mari implicări în societate. Spre deosebire de Ungaria, România susține în continuare Kievul.

După discuții care au durat mai mult decât erau programate inițial, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, și omologul ucrainean, Pavel Klimkin, au ieșit într-o conferință comună de presă acaparată de problema Legii educației, care a fost adoptată pe 5 septembrie de Rada de la Kiev.

Șeful diplomației române a precizat că i-a transmis lui Klimkin ”preocupările României față de noua Lege a educației” și ”îngrijorarea față de efectele negative ale legii asupra elevilor care studiază limba română în Ucraina”.

”Am solicitat părții ucrainene să propună soluții, astfel încât procesul de predare în limba română să fie garantat pentru tot ciclul preuniversitar, cel puțin la nivelul la care este în prezent. Salut disponibilitatea arătată de domnul ministru de a răspunde acestei propuneri de dialog strâns și deschis pe o temă foarte sensibilă în relațiile dintre țările noastre”, a afirmat Meleșcanu.

El și-a exprimat convingerea că, printr-un dialog ”matur și responsabil”, în spiritul parteneriatului și valorilor europene, pe care România și Ucraina le împărtășesc, ”vom putea identifica împreună soluții durabile, principiale, care să răspundă interesului legitim al cetățenilor ucraineni de etnie română de a benefica de exercițiul dreptului la educație în limba maternă și care să permită valorificarea pe deplin a rolului de punte între țările și societățile noaste, pe care e îndreptățit în mod natural să-l joace minoritatea română din Ucraina și minoritatea ucraineană din România”.

Totodată, ministrul a salutat declarația președintelui Petro Poroșenko, privind consultarea Comisiei de la Veneția, chiar dacă a intervenit ulterior intrării în vigoare a legii.

 

”Domnul ministru Klimkin mi-a confirmat că în ceea ce-I privește există o poziție foarte fermă de a lua în calcul amendamentele propuse de Comisia de la Veneția”,

a spus Teodor Meleșcanu.

El a avut un mesaj și pentru etnicii români din Ucraina, asigurându-i de deplina înțelegere a autorităților române față de îngrijorarea și nemulțumirea produse de adoptarea acestei legi la nivelul minorității române din Ucraina, dar ”situația - din punctul nostru de vedere - nu poate fi rezolvată în mod satisfăcător decât prin dialog susținut, prin asocierea constantă a reprezentanților minorității naționale la deciziile autorităților ucrainene care-I privesc în mod direct, cu evitarea unor tonalități sau demersuri care ar putea genera tensiuni suplimentare”.

Model românesc pentru Ucraina

Ministrul de Externe a mai spus că România e pregătită să împărtășească din experiența sa privind învățământul în limba maternă, în paralel cu asigurarea cunoașterii limbii române.

Spre deosebire de Ungaria, care a amenințat Kievul că va cere revizuirea Acordului de Asociere UE-Ucraina, din cauza Legii educației, Meleșcanu a precizat că a reiterat susținerea constantă a României pentru parcursul european al Ucrainei, ”pornind de la considerente de ordin strategic, politic, economic și care țin de interesele noastre comune în această regiune a Europei”.

De altfel, sprijinul României pentru parcursul de apropiere a Ucrainei de UE a fost reiterat, la 20 septmbrie, și în declarația Parlamentului de la București referitoare la adoptarea Legii educației de către Rada de la Kiev.

Cum oferă Legea educației noi oportunități pentru minorități

Ministrul ucrainean de Externe, Pavel Klimkin, a pledat ferm în favoarea Legii, susținând că ea nu e îndreptată împotriva comunităților entice. Dimpotrivă, Kievul a dorit să ofere noi oportunități pentru toți cetățenii Ucrainei, indiferent de etnia lor.

 

”Noi nu suntem interesați deloc în asimilarea niciunei etnii naționale. Comunitatea română există de sute de ani, avem legături foarte strânse și suntem interesați să o dezvoltăm ca o parte integrantă a Ucrainei … nu vrem să restrângem drepturi. Nu vrem să interzicem românilor să învețe biologia sau fizica în limba română, ideea e cu totul alta: … vrem să construim învățarea limbii ucrainene pentru ca fiecare să poată folosi această șansă în viață, într-o Ucraină europeană și democratică”,

 

a spus Klimkin.

El a adăugat că, învățând în ucraineană, etnicii din Ucraina vor putea să ocupe posturi în administrație, să intre la universități, să poată fi miniștri sau membri ai Radei: ”Momentan nu e așa, trebuie să folosim întregul potențial, potențialul fiecărui cetățean al Ucrainei, inclusiv al cetățenilor de etnie română”.

Potrivit explicațiilor sale, ideea Legii constă în posibilitatea de a învăța suplimentar câteva materii în limba ucraineană.

Klimkin a anunțat că l-a informat pe omologul român că în lege există o derogare - la art. 7, paragraful 4 - care se referă la predarea în limbile statelor membre UE.

De asemenea, el a mai spus că Ucraina va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția, respingând speculațiile apărute în mass-media privind concedierea profesorilor care predau acum în limba română și închiderea școlilor în limbile minorităților.

Întrebat de ce nu a fost consultată Comisia de la Veneția înainte de adoptarea legii, Pavel Klimkin a evitat răspunsul, precizând, în schimb, cî au existat discuții cu minoritățile.

Altfel, ministrul Klimkin a menționat, răspunzând unei întrebări, că în România există doar un singur liceu cu predare în ucraineană, deși numărul etnicilor ucraineni e de 60.000 (circa 51.000, potrivit lui Meleșcanu).

El a mai reproșat reacțiile emoționale, lipsa de înțelegere și invocarea unor informații false, potrivit cărora legea ar restrânge drepturile comunității române, subliniind că nu ar trebui să fie afectate ”atmosfera și substanța relațiilor” româno-ucrainene.