Românii din afara țării au la dispoziție 417 secții de votare pentru a-și exprima duminică votul. Prea puțini au optat pentru votul prin corespondență. MAE a trimis aproape două milioane de buletine de vot pentru alegătorii din diaspora.

Ministerul Afacerilor Externe organizează 417 secții de votare în străinătate, "cel mai mare număr organizat vreodată", cu 111 secții de votare mai mult decât la alegerile parlamentare din 2012 și cu 123 de secții de votare mai mult decât la scrutinul pentru alegerile prezidențiale din 2104, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al instituției, Ionuț Vâlcu.

Din cele 417 secții, 193 sunt organizate pe lângă ambasade, consulate și institute culturale, 217 sunt înființate ca urmare a propunerilor motivate făcute de MAE și doar șapte în urma solicitării a cel puțin 100 de cetățeni care s-au înscris în Registrul Electoral până la 14 septembrie 2016: patru secții în R. Moldova, două în Spania și una în Marea Britanie.

Deși pentru prima dată pot vota prin corespondență, românii nu au profitat de această oportunitate: doar 8.889 și-au exprimat dorința în acest sens.

Criteriile MAE pentru propunerea de înființare a secțiilor: 

  • s-au luat în considerare datele statistice privind prezența la vot la scrutinele anterioare.
  • dinamica prezenței cetățenilor români în localitățile în care MAE a propus deschiderea secțiilor de votare.
  • au fost luate în considerare acele localități în care, în mod tradițional, s-au deschis secții de votare la scrutinele anterioare.

Cele mai multe secții de vot vor fi în:

  • Italia - 73 de secții
  • Spania - 53
  • R. Moldova - 35
  • SUA – 31
  • Marea Britanie - 21
  • Franța - 16
  • Germania - 15
  • Belgia - 9
  • Canada - 8
Lista completă a secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE.

Ionuț Vâlcu a explicat că în orașele în care la scrutinul prezidențial din 2014 a fost un flux mare de votanți vor fi înființate mai multe secții de votare, precum Chișinău - 12 secții, Londra - 8, Bruxelles- 7, Paris- 6, Roma și Madrid - câte 5.

MAE a trimis în străinătate 1.993.930 de buletine de vot, jumătate pentru Senat și jumătate pentru Camera Deputaților. Numărul a fost stabilit pe baza estimărilor făcute de misiunile diplomatice ținând cont de prezența la vot la scrutinele anterioare și de dispersia teritorială a comunităților românești din străinătate.

Cine poate vota în afara țării?

  •  doar cei care au domiciliul sau reședința în străinătate.
  • NU pot vota românii care în ziua votului se află în afara țării în scop turistic sau de afaceri.
  • De asemenea, românii cu reședința în străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință din străinătate nu vor putea vota în țară. În schimb, vor putea vota în țară românii cu reședința în străinătate și domiciliul în România care nu s-au înscris în Registrul electoral cu adresa de reședință în străinătate și care în ziua votării se află în România.
"În schimb, turistul cetățean român cu reședința sau domiciliul în străinătate poate vota la orice secție de votare din circumscripția nr. 43 care înseamnă toată străinătatea", a explicat Vâlcu.
  • mai pot vota în străinătate românii aflați la tratament de mai mult de 90 de zile în baza unui document de identitate românesc sau a unui document emis sau avizat de o autoritate medicală pe plan local, care se consideră dovada reședinței în străinătate.

Documentele necesare pentru vot: 

  • carte de identitate sau pașaport
  • un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reședinței. (Detalii, aici)

Alegătorul care s-a înscris în Registrul electoral cu oțiunea votului prin corespondență nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare, ci poate vota doar prin corespondență.

Detalii privind votul în străinătate pe site-ul Ministerului de Externe, la rubrica Alegeri Parlamentare 2016.