În multe privințe, Helsinki poate fi considerată capitala europeană a reînnoirii. Guvernul de coaliție condus de social-democratul Antti Rinne a venit la putere la începutul acestei luni în cadrul unui nou val de guverne de centru-stânga care au preluat puterea în UE. Unul dintre primele anunțuri politice a fost cel privind intenția atingerii unei neutralități din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2035, cu mult înainte de obiectivul dezbătut în prezent de UE - 2050, relatează EurActiv.com.

De la 1 iulie, Finlanda va prelua de la România Președinția Consiliului UE, zi în care se așteaptă ca liderii europeni să nominalizeze președinții principalelor instituții ale Uniunii. În cadrul unei discuții cu un grup de jurnaliști la Helssinki, Rinne a declarat că e "posibil" ca la summitul extraordinar convocat de Donald Tusk să se ajungă la un acord privind aceste posturi, în pofida divergențelor dintre Franța și Germania privind procedura de numire a viitorului președinte al Comisiei Europene. 

Buget al Zonei Euro

În privința chestiunii unui buget al Zonei Euro, Rinne ar accepta un buget mic al Zonei Euro cu scopul de a sprijini investițiile în acest spațiu. El a subliniat că bugetul ar trebui să facă parte din cadrul financiar multianual. 

Statul de drept

Președinția finlandeză e pregătită să intensifice presiunile asupra Ungariei, încă de la începutul mandatului. După ce România a tergiversat procedurile, Finlanda dorește grăbirea procesului de sancționare a Budapestei. 

"Nu e posibil să le spunem cetățenilor noștri că dăm bani statelor care nu respectă statul de drept", a precizat premierul Rinne.

Neutralitatea emisiilor de carbon

Va fi complicat de gestionat situația Ungariei, Finlanda având nevoie de Budapesta în încercarea de a stabili 2050 ca țintă pentru neutralitatea emisiilor de carbon. Polonia, Cehia și Estonia sunt și ele reticente în a accepta acest obiectiv, dar Finlanda e încrezătoare că va reuși să convingă cele patru țări în timpul Președinției.

Discuțiile privind combaterea schimbărilor climatice sunt strâns legate de negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2021-2027. Bugetul multianual va fi prioritatea politică principală a Președinției finlandeze, premierul precizând că e "posibil" să se ajungă la un acord până la finalul lui decembrie. Discuțiile vor fi însă complicate de ieșirea Marii Britanii din UE, prevăzută pentru 31 octombrie. Un eventual Brexit fără acord va duce la un minus de circa 45 de miliarde de euro la bugetul Uniunii.