Înaintea reuniunii liderilor UE27 de la Sibiu, la 9 mai, Comisia Europeană a prezentat marți o serie de recomandări politice privind modul în care Europa își poate modela viitorul într-o lume tot mai multipolară și incertă.

În contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și schimbarea conducerii politice a instituțiilor UE care va urma, a sosit momentul pentru noi orientări politice și noi priorități, anunță Comisia Europeană, prezentându-și contribuția la următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2024.

"Fiecare generație are obligația de a schimba în mai bine destinul prezent și viitor al europenilor, de a onora promisiunea trainică de pace, progres și prosperitate pe care am făcut-o. Provocările cărora noi, europenii, trebuie să le facem față împreună sunt tot mai numeroase. Pentru ca Europa să prospere, statele membre ale UE trebuie să acționeze împreună. Am convingerea că doar rămânând uniți vom avea forța necesară pentru a ne păstra modul de viață european, a proteja planeta și a ne consolida influența la nivel mondial", a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Ideea Summitului de la Sibiu a fost lansată de președintele Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 2017:

"Adresez președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019, invitația de a organiza un summit special în România la 30 martie 2019. Dorința mea este ca acesta să aibă loc în frumosul oraș Sibiu, cunoscut și sub numele de Hermannstadt. Cu această ocazie, ar trebui să ne reunim ca să luăm deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică".

La acel moment, era stabilit ca ieșirea Marii Britanii să aibă loc pe 29 martie 2019, iar la Sibiu ar fi urmat să aibă loc prima întâlnire între șefii de stat și de guvern post-Brexit.

În opinia Comisiei Europene, acțiunile viitoare ar trebui să se concentreze pe cinci dimensiuni: Europa care protejează, Europa competitivă, Europa echitabilă, Europa durabilă și Europa influentă.

  • Europa care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securității efective și reale și să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, și nu excepția. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migrației. În acest sens, sunt necesare ample acțiuni la toate nivelurile și o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilității și solidaritatea între statele membre;
  • Europa competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm și să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piața unică. În activitatea de cercetare și inovare trebuie să punem accentul pe tranziția ecologică, socială și economică și pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacități digitale ale Europei și să colaborăm pentru a stimula inteligența artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creșterea economică și să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice și monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieței europene a forței de muncă, asigurând în același timp echitatea acesteia;
  • Europa echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea și egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităților regionale, a nevoilor minorităților, a aspectelor legate de gen și a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populației. Trebuie să susținem și să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă și modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la prețuri rezonabile și accesibile tuturor, precum și de acces la locuințe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic și abordabile ca preț pentru toți cetățenii din Europa;
  • Europa durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum și de producție durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de inversare a tendinței de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potențialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi, precum și impactul asupra schimbărilor climatice;
  • Europa influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent și cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizația Națiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relații solide cu țările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi și obligații, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranității economice și monetare a Europei.

În cadrul briefingului de marți, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că a existat o opoziție la propunerea Executivului privind trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în deciziile Consiliului, dar că nu știe ce se va întâmpla la Summitul de la Sibiu, dacă va fi sau nu discutat acest aspect.