Studiul ”Dreptul la locuire adecvată în municipiul București” al Centrului pentru Resurse Juridice arată că, per ansamblu, accesul cetățeanului la locuințe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.

Problema accesului la locuințe sociale pentru grupurile vulnerabile nu este tratată în mod serios de către primăriile de sector și, mai ales, de către Primăria municipiului București.

”În primul rând, stocul existent de locuințe este infim raportat la nevoile existente. Ritmul actual de construire și de achiziționare a locuințelor sociale este dovada clară a lipsei de interes a autorităților locale. Procesul de aplicare pentru o locuință socială este dificil, costisitor și trebuie actualizat anual. Puținele locuințe sociale care sunt disponibile anual se atribuie conform unor criterii discriminatorii, la nivelul tuturor primăriilor de sector și la nivelul Primăriei municipiului București”, arată autorii studiului.

O excepție este Primăria sectorului 5, dar trebuie menționat că aceasta a atribuit în perioada 2014-2018 un număr total de 22 de locuințe sociale, rezultând o medie de 4,5 locuințe sociale atribuite anual.

”În concluzie, accesul la locuințe sociale se face în mod discriminatoriu, autoritățile locale favorizându-și proprii angajați în detrimentul persoanelor ce au cu adevărat nevoie de o locuință socială, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, a celor de etnie romă, a persoanelor fără părinți”, arată studiul care include o serie de recomandări adresate primăriilor de sector și Primăriei municipiului București: 

  • Să elimine imediat, complet și ireversibil criteriile discriminatorii semnalate, în special cel privind nivelul de studii și cel privind calitatea de angajat în administrația publică locală și centrală;
  • Să aloce resursele necesare pentru construirea, reabilitarea sau achiziționarea de imobile pentru a servi drept locuințe sociale. Trebuie avute în vedere și alte soluții, precum imobilele al căror statut juridic este neclar și care pot fi dobândite prin revendicare, imobilele care au fost confiscate, imobile care pot fi transferate în proprietatea autorităților locale de către alte instituții locale sau naționale și, mai ales, alte imobile aflate deja în proprietatea autorităților locale;
  • Procedura de aplicare pentru o locuință socială trebuie simplificată în mod substanțial astfel intrucât depunerea dosarului să fie facilă pentru persoanele care aplică, raportat la statutul acestora de persoane vulnerabile social, cât și gratuită, sens în care toate actele necesare trebuie eliberate în mod gratuit de autoritățile respective.
Studiul complet poate fi consultat aici.