"Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna. Dar în realitate, Prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130", transmite Agent Green printr-un comunicat de presă.

"Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția omului. Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele. Extracția masculilor mari destructurează populația și poate conduce la cosangvinizare. Nu se știe câți urși există cu adevărat și orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori și specia va fi în pericol de dispariție, așa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei”, a spus Ann-Kathrin Freude, coordinator de campanii al VGT (Verein Gegen Tierfabriken), o organizație pentru drepturile animalelor din Austria. „Este o rușine pentru Austria, că Prințul Emanuel a abuzat o derogare pentru a ucide acest superb urs doar pentru a bifa o nouă lovitură pe lista sa de trofee."

Ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești și gospodării.  Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura.

Agent Green a discutat pe 28 aprilie cu primarul din Ojdula și a vizitat mai multe gospodării din acest sat.

”Am stat de vorbă cu localnicii care au raportat atacuri ale ursoacei, inclusiv cu domnul Berszan Gheorghe, cel care a cerut Asociației de Vânătoare Botos în luna ianuarie 2021 să împuște ursoaica care i-a provocat pagube în vara anului 2020. Atât domnul Gheorghe, cât și alți săteni au gospodăriile la marginea satului, învecinându-se direct cu habitatul ursului. Niciunul nu are gard electric. De fapt niciunul nu are vreun fel de gard în partea dinspre pădure. Niciunul nu a primit compensații pentru pagubele suferite. Niciunul nu s-a plâns de un urs mascul, ci de femele cu pui. Fiecare fermier cu care am discuat a spus că nu s-a schimbat nimic de când a fost împușcat ursul de sex masculin și că femela continuă să vină zilnic în gospodării. Gospodăriile nu au câini din rase speciale care alungă urșii și nu implementează nicio măsură de coexistență și coadaptare. Pe domnul Gheorghe l-am rugat să își citească propria plângere făcută de domnia sa către asociația de vânătoare, dar nu a fost capabil să o facă. Uciderea lui Arthur este extrem de suspectă și este de competența poliției să facă lumina în acest caz”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care include probe de ADN, mai usține ONG-ul.

Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România. În cazul lui Arthur, este posibil că ursul s-a deplasat sute de kilometri de vara trecută de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă și până în ianuarie când s-a hotărât să ceară asociației de vânătoare să împuște animalul. Întreaga documentație subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru print a fost realizată în mare grabă.

"România este privilegiată să fi putut oferi habitat pentru această specie emblemă situate în vârful piramidei trofice a zonei de climă temperate. Este nevoie de un plan national ambițios care abordează amenințările la adresa specie și care investește în măsuri de coexistență și coadaptare. Ulterior, țara se va putea promova drept capitala biodiversității Europei. Potențialul pentru ecoturism este încă inegalabil”, a adăugat Păun.

"Este nevoie și de câteva măsuri mai ferme. Când soluția letală este singura rămasă, atunci ar trebui să fie prezent și un jandarm și un comisar de mediu. Împușcarea ar trebui evitată, prioritizându-se tranchilizarea, urmată de eutanasie. Pentru a pune capac vânătorii de trofee, toți urșii morți vor trebui incinerați, după ce se vor fi prelevat probe de ADN. La fel s-a făcut și cu fildeșul elefanților pentru a salva această specie”, a concluzionat Păun.

Șeful Agent Green mai arată că Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee.

"Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”, a completat acesta.

+++

Ministrul Mediului dă vina pe urși

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat, la Digi24, că este „extrem de complicat” să se stabilească dacă ursul ucis de prințul austriac este cel pentru care acesta primise derogare de la Ministerul Mediului. Ministrul spune că a fost demarat un control și aruncă vina pe urșii care „creează probleme”.

„Am avut mai multe cereri de intervenție de extragere de la acea asociație. Din trei solicitări, una a fost aprobată. Am demarat un control, nu știm încă, nu avem rezultatul controlului. Un lucru este cert, acolo sunt mai mulți urși problemă. Documentațiile nu au fost complete, motiv pentru care doar o solicitare din trei a fost aprobată. Din materialele apărute, am văzut că anumite exemplare creează încă probleme. (...) Este extrem de coplicat să stabilești dacă într-un fond de vânătoare doar un urs, și doar acela, s-a văzut că a intrat și a intrat și a doua oară și este cel care a fost extras. Identificare și extragerea se face de asociația de vânătoare și este responsabilitatea lor să extragă exemplarele problemă. Acolo unde sunt mai multe cereri, mai multe exemplare. Pot începe discuțiile dacă este acela care este aprobat sau dacă este acela pentru care s-a depus prima, a doua, sau a cincea solicitare”, a declarat Tanczos Barna. 

Ministrul susține că sunt mai multe cereri depuse pentru „exemplare care creează probleme”.

„Sunt cereri depuse pentru mai multe exemplare care creează probelme. Vin zilnic cereri din teritoriu. Au ieșit din bârlog aceste animale sălbatice și creează foarte multe probleme în țară. Dar asta nu înseamnă că prin extragerea a două exemplare din miile din țară se rezolvă problemele peste tot. (...) Aprobările se dau doar în cazurile în care este necesară intervenția. Se depune o cerere la direcția de biodiversitate din minister, se analizează dacă dosarul este complet, se emite un ordin, după care executarea se face cu autoritățile locale și asociația de vânătoare. Nu există o taxă”, a mai declarat ministrul.

Informația a apărut în mai multe publicații de limbă germană din Austria, Germania și Elveția.

Tabloidul elvețian Blick a încercat să ia o reacție din partea prințului, dar acesta a refuzat. 

Publicația austriacă Die Krone se întreabă cum a putut un vânător experimentat să confunde un mascul uriaș cu o femelă. Nici Die Krone nu a reușit să obțină o declarație de la prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, medic de profesie.