Ministerul Educației din Ucraina consideră concluzia Comisiei de la Veneția privind articolul lingvistic al Legii Învățământului una echilibrată și constructivă, scrie BucPress.eu. "Traducerea" autorităţilor de la Kiev diferă de cea a MAE român.

Ministerul Educației de la Kiev este de acord cu poziția Comisiei de la Veneția, formulată pe 8 decembrie, fiind dispus să prelungească perioada de implementare a normelor legii și să detalieze art. 7 din Legea Învățământului Secundar.

Potrivit părții ucrainene, Comisia de la Veneția a luat în calcul argumentarea Ucrainei împotriva acuzațiilor cum că articolul lingvistic al legii îngustează drepturile minorităților naționale, scrie BucPress.eu.

"Comisia de la Veneția a subliniat că subiectul conținutului și volumului drepturilor ține exclusiv de competența Curții Constituționale a Ucrainei. O serie de chestiuni lingvistice trebuie reglementate prin legi speciale. Deci, acuzațiile Ungariei (la adresa Ucrainei – n.r.) nu au fost confirmate", afirmă Ministerul ucrainean al Educaţiei.

În opinia acestuia, cea mai importantă teză a concluziilor Comisiei este constatarea că articolul 7 este un articol-cadru și că poate fi detaliat în continuare, în special în Legea Învățământului Secundar. 

MAE român: Comisia de la Veneţia recomandă Ucrainei modificarea legislaţiei privind limbile minorităţilor

Ministerul român de Externe a transmis vineri un comunicat, din care reiese cu totul altceva.

"Opinia Comisiei de la Veneţia confirmă evaluarea României cu privire la impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv a celor aparținând minorităţii române. Comisia de la Veneția critică art. 7 din legea amintită și cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică și de claritate, și nu garantează în mod adecvat dreptul la educație în limba minorităților", se arată în comunicatul MAE.

Comisia de la Veneţia cere astfel amendarea art. 7 și înlocuirea sa cu un text "mai echilibrat și mai clar".

Totodată, Comisia constată, așa cum a susținut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităților de învățare în limbile minorităților, putând fi ridicată chiar o problemă de constituționalitate a Legii.

Comisia de la Veneția consideră că riscul care planează asupra viitorului acestor școli are implicații directe asupra respectării de către Ucraina a obligațiilor asumate ca parte la Convenția - cadru privind protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare: "În consecință, Comisia recomandă ca în procesul implementării Legii să nu fie puse în pericol menținerea moștenirii culturale a minorităților și să fie asigurată continuitatea educației în limbile minorităților în școlile tradiționale ale acestora".

Comisia mai recomandă ca în aplicarea Legii să fie asigurat un nivel substanțial al educației în limbile minorităților care sunt limbi oficiale ale UE, inclusiv limba română, precum și să fie excluse școlile private ale minorităților de la aplicarea prevederilor legii.