UPDATEComisia dă în judecată România pentru neaplicarea normelor UE privind combaterea spălării banilor
Comisia Europeană a trimis joi România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor.
Executivul european a propus impunerea de către CJUE a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare.
Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
În iulie anul trecut, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Țările de Jos, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia).
În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere. Prin urmare, Comisia le-a adresat un aviz motivat.
Background
Ce prevede a patra directivă:
- întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili;
- stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale;
- facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste;
- instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
- extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.
Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.
Aceste noi norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite.
Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.
Tudorel Toader dă vina pe Opoziție
Pe 27 mai, Tudorel Toader dădea vina pe Opoziție pentru tergiversarea transpunerii legislației europene.
”În iulie 2017, Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumția de nevinovăție, proiect care a fost transmis la Guvern. În ședința din 18 august 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumția de nevinovăție, proiect care a fost transmis la Senat. În 4 decembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Senatul României, apoi a fost transmis la Camera Deputaților. Camera Deputaților a stabilit ca dezbaterea să se facă în procedură de urgență, printr-o Comisie specială”, a scris pe Facebook ministrul Justiției, acuzând că dezbaterile privind transpunerea directivei au fost blocate după ce opoziția a contestat la CCR Comisia specială.
Pe 31 mai, Guvernul a adoptat un proiect de lege în acest sens, deși putea recurge la varianta unei ordonanțe de urgență, pentru a evita trimiterea în fața CJUE.
Comentarii