În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor comunicat miercuri de Comisie, România este menționată în două scrisori de punere în întârziere și trei avize motivate.

Prin acest pachet, Executivul european urmărește procedurile de infringement ce pot fi declanșate împotriva statelor membre pentru că nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin conform legislației UE.

Astfel, în domeniul pieței digitale unice, Comisia a solicitat unui număr de șapte state membre, printre care și România, să efectueze, la timp, analize ale piețelor de telecomunicații relevante. Autoritățile naționale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE și să notifice Comisiei Europene măsura corespunzătoare. Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovenia și Spania nu au informat Comisia în legătură cu analizele lor de peste cinci ani, astfel că Executivul UE a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, să solicite acestor șapte țări să efectueze, fără întârziere, analizele necesare ale piețelor de telecomunicații relevante, și să informeze Comisia în maximum două luni.

La capitolul mediu, România a primit o scrisoare de punere în întârziere pentru lipsa hărților acustice și a planurilor de acțiune privind zgomotul ambiental, dar și avize motivate privind transpunerea normelor UE referitoare la pungile de plastic și măsurile de reducere a vaporilor de benzină.

Zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar și aeroportuar este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică, susține Comisia Europeană. Directivele europene prevăd obligația statelor membre de a adopta hărți acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomerații mai mari, precum și de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale și în preajma aeroporturilor mari. Aceste hărți servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acțiune privind zgomotul.

România nu a adoptat încă toate hărțile acustice și planurile de acțiune în materie de zgomot pentru aglomerări și pentru drumurile principale, iar această deficiență vizează și principalele căi ferate situate în afara aglomerărilor. Prin urmare, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-i să îndeplinească, în termen de două luni, obligațiile principale prevăzute de Directiva privind zgomotul.

Comisia solicită Croației și României să finalizeze transpunerea legislației UE în materie de deșeuri în legislația lor națională [Directiva privind pungile din plastic - statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016, măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic subțiri]. Bruxelles-ul a trimis miercuri un aviz motivat României pentru neîndeplinirea obligației de a notifica Comisiei măsurile luate, iar autoritățile locale au la dispoziție două luni pentru a răspunde la avizul motivat. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite statul membru respectiv în fața Curții de Justiție a UE.

De asemenea, Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului (Directiva 2014/99/UE a Comisiei, care are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului prin limitarea emisiilor de compuși organici volatili din benzină în atmosferă). Statele membre trebuiau să transpună o modificare a directivei respective până la 13 martie 2016, iar România nu a notificat până în prezent instrumentele juridice care transpun în legislația națională dispozițiile privind testarea sistemelor de recuperare a vaporilor de benzină. Și în acest caz, Comisia a trimis un aviz motivat, la care autoritățile române trebuie să răspundă în două luni, altfel cazul ajunge în fața CJUE.

În ceea ce privește domeniul mobilitate și transporturi, Comisia a solicitat unui număr de nouă state, printre care și României, să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa, considerat esențial de Bruxelles pentru a reduce dependența de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului și, prin urmare, pentru a consolida poziția de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabilește cerințe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și de puncte de realimentare cu gaze naturale și hidrogen. Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la 18 noiembrie 2016, cel târziu. Cu toate acestea, statele membre în cauză au comunicat doar parțial Comisiei măsurile de transpunere a directivei în legislația lor națională. Cele 9 state membre au la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile respective; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.