Corina Crețu nu exclude condiționarea fondurilor UE de integrarea refugiaților și de statul de drept
Comisarul român nu crede însă că ar trebui pedepsiți cetățenii pentru acțiunile guvernelor lor.
Întrebată, într-un interviu acordat publicației Der Spiegel, de bugetul post-Brexit și de posibilele reduceri ale fondurilor destinate politicii de coeziune, Corina Crețu a declarat că deocamdată nu s-a discutat în cadrul Comisiei Europene despre ”reduceri concrete”.
”Politica noastră (de coeziune - n.r.) afectează în mod direct viața oamenilor mai mult decât oricare altă politică a UE. Gândiți-vă la noile landuri ale Republicii Federale Germane”, a declarat comisarul european pentru Politici Regionale, adăugând că, dacă vor fi tăieri mari de fonduri, cele mai afectate vor fi statele membre bogate.
Referitor la politica de coeziune, Corina Crețu a precizat că trebuie să rămână o politică destinată regiunilor: ”Și în țările bogate există regiuni sărace cu un nivel ridicat al șomajului”.
Întrebată dacă înțelege nemulțumirea statelor net contributoare față de țări estice, precum Ungaria sau Polonia, care primesc multe fonduri europene, dar refuză să fie solidare în chestiuni precum refugiații și subminează statul de drept, comisarul român a declarat: ”Cred că toată dezbaterea despre contributori neți și beneficiari neți este greșită. În opinia mea, toate țările UE sunt beneficiare nete, deoarece țările occidentale beneficiază masiv de pe urma exporturilor către Europa de Est. În final, toată lumea câștigă”.
Întrebată dacă susține alocarea fondurilor de integrarea refugiaților, Crețu a răspuns afirmativ.
În ceea ce privește condiționarea acordării fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept, comisarul a precizat că nu pot fi pedepsiți cetățenii pentru acțiunile guvernelor lor. ”În plus, un astfel de instrument nu ar trebui să se refere numai la politica de coeziune, ci la toate programele UE. Cred că ar trebui să facem excepții doar pentru Orizont 2020 și programul Erasmus”, a adăugat ea.
Recent, comisarul pentru Politici Regionale declara la Europa FM că, la ora actuală se discută, ”și nu este legat neapărat de România”, despre ”introducerea unei condiționalități legate de acordarea de fonduri europene și statul de drept”.
”Dar asta după 2020. La ora actuală, eu nu am nicio prevedere legală prin care să nu acord fonduri europene. De pildă, într-un ziar german, am fost criticată pentru că am aprobat un proiect pentru extinderea metroului din Varșovia, având în vedere derapajele care există în acea țară. Polonia, dacă ar merge la Curtea Europeană de Justiție, ar câștiga”, a explicat Corina Crețu.
Background
Comisarul pentru Buget, Gunther Oettinger, va prezenta pe 2 mai propunerea de buget post-Brexit a Executivului european.
Despre condiționarea acordării fondurilor de respectarea statului de drept, dar și de participarea la integrarea refugiaților se vorbește de mai mult timp. Deocamdată nu există un consens asupra acestui subiect nici în rândul Comisiei Europene, unii comisari susținând condiționarea, iar alții o resping.
Beneficiarii fondurilor de coeziune
Polonia, Cehia, România, Grecia și Ungaria sunt principalele statele membre beneficiare ale politicii de coeziune.
Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda și Italia sunt statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE.
Coeziunea, pe agenda CAG
Joi, miniștrii europeni vor discuta, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, despre politica de coeziune post-2020.
Ei se vor concentra pe prioritățile politicii de coeziune în materie de investiții, regiunile care vor face obiectul politicii viitoare și criteriile pentru alocarea fondurilor, precum și pe modalitățile de accelerare a punerii în aplicare a politicii și de îmbunătățire a eficienței acesteia.
de Dan_Bruma 16 Apr 2018 14:36