MINDSETDe ce ar trebui să fie extinse programele remediale pe timpul verii
Suspendarea cursurilor școlare și impredictibilitatea aplicării scenariilor de participare școlară în contextul pandemiei de COVID-19 au produs un impact considerabil asupra copiilor și familiilor lor, adâncind inechitatea sistemică.
Suspendarea cursurilor școlare din cauza COVID-19 a dus la blocarea accesului la educație pentru 600.000 de copii și a cauzat decalaje pentru recuperarea cărora programele remediale rămân insuficiente la nivel național. În deplin contrast cu această situație, analizele Salvați Copiii au demonstrat ”un veritabil interes” din partea cadrelor didactice și a elevilor pentru redeschiderea școlilor , mai mult de trei sferturi dintre educatori, învățători și profesori considerând că prezența fizică a copiilor la clasă este unica soluție pentru învățare reală.
Pandemia a afectat doi ani școlari, timp în care procesul de educație a fost supus unor repetate suspendări, închideri ale școlilor ori alternări ale prezenței fizice cu orele online.
Deși nu se cunosc îndeajuns disfuncționalitățile produse la scara societății românești, persistența în timp a acestor măsuri a avut și continuă să exercite un impact negativ profund asupra progresului educațional și dezvoltării socio-emoționale a copiilor.
”Educația este un drept fundamental al copiilor și o responsabilitate națională, iar aproape 3 milioane de copii și 6 milioane de părinți așteaptă ca școala, după vacanța prelungită din luna aprilie, să devină preocuparea majoră a tuturor autorităților, nu doar a Ministerului educației”, precizează Salvați Copiii, care solicită Cabinetului Cîțu să se facă școală în vacanța de vară.
Salvați Copiii consideră că, în această perioadă, atenția trebuie concentrată pe îndeplinirea a trei obiective:
1. pregătirea școlilor pentru reînceperea anului școlar, continuarea programului național de acțiuni remediale și revenirea elevilor la clasă, în cea mai intensă perioadă a calendarului școlar 2020-2021, marcată de evaluări și examene naționale, sesiunea de bacalaureat, încheierea anului școlar și admiterea în învățământul universitar;
2. prevenirea apariției de focare de COVID-19 în școli prin introducerea testelor cu salivă rapide și non-invazive singura cale de asigurare a continuității prezenței fizice la clasă a unui număr cât mai mare de copii și de evitare a închiderii unităților de învățământ;
3. intensificarea programului național de vaccinare a cadrelor didactice și a personalului auxiliar, atât pentru protecția personală, cât și pentru protecția copiilor împotriva noilor mutații ale virusului Sars-Cov-2 care provoacă îmbolnăviri severe chiar și în cazul lor.
Extinderea programelor remediale, inclusiv pe timpul verii
Organizația Salvați Copiii consideră că trebuie consolidată aplicarea Recomandării Ministerului Educației, cuprinsă în Ordinul 3300/2021, prin constituirea de grupe de pregătire remedială, de tip ”Școală după școală” în toate unitățile școlare din mediul rural și urban.
Datele statistice și analizele privind performanțele educaționale ale copiilor români au pus în evidență, an de an, prevalența riscurilor de părăsire timpurie a școlii pe fondul sărăciei educaționale (1.200.000 de copii în risc de sărăcie și excluziune socială), abandonul școlar (anual, 45.000 de copii din ciclurile primar, gimnazial și liceal), neparticiparea școlară (în 2020, 275.000 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu, 7-17 ani, nu mergeau la școală), analfabetismul funcțional ridicat (41% dintre copii la citire, 46,6% la matematică și 43,9% la științe), lipsa dispozitivelor digitale și a accesului la Internet de mare viteză (28% dintre copii și părinți și 43% dintre cadrele didactice în ianuarie 2021).
În acest context ”nefast, preexistent pandemiei și intensificat în ultimele 14 luni”, Salvați Copiii solicită autorităților pregătirea școlilor pentru organizarea de grupe de educație remedială pe timpul verii pentru cel puțin 600.000 de copii și, pentru anul școlar 2021-2022, reanalizarea curriculum-ului școlar și adaptarea acestuia la noua stare a învățământului românesc:
”În caz contrar,
planurile-cadru de învățământ și programele școlare nu vor putea fi implementate corespunzător, existând
riscul ca procesul de predare să nu producă, pentru jumătate dintre copii, niciun progres în dobândirea de
cunoștințe și experiențe adecvate de învățare, mărind, în schimb, pentru al treilea an consecutiv,
disparitățile între generațiile de copii, în ceea ce privește dezvoltarea lor socială și cognitivă”.
Background
Cum se prezintă situația copilului în România? Situația copiilor romi - și mai gravă
Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă – cea mai ridicată rată din UE, peste 150.000 de copii mergând seara la culcare flămânzi, arată Raportul privind drepturile copilului din România, publicat în 2019 și realizat de Salvați Copiii, în parteneriat cu Avocatul Poporului.
Analiza situației copilului și a drepturilor sale în România scoate în evidență faptul că progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt fie modeste, fie nule.
În privința copiilor romi, studiile arată ca 76% dintre copiii și tinerii romi sub 19 ani nu au mers la grădiniță. De asemenea, trei sferturi dintre copiii romi care au abandonat școala nu au mers la grădiniță. Vulnerabilitatea mai crescută a romilor este subliniată și de estimarea că 4 din 5 copii care nu merg la școală sunt romi.
Iar cei care merg la școală sunt adesea supuși segregării.
Cu toate că la nivel oficial segregarea etnică în școli este interzisă explicit din anul 2007, atât documentele oficiale, cât și analizele efectuate de organizațiile neguvernamentale arată că fenomenul persistă, deși dimensiunea reală nu este cunoscută, arată Raportul alternativ Salvați Copiii România.
Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România în 2019 arată că procesul de desegregare a fost realizat "foarte superficial", iar "segregarea copiilor romi la școală este încă raportată, în ciuda obiectivului declarat al autorităților de a o elimina".
La toți indicatorii de educație, copiii romi rămân în urma colegilor lor de altă etnie. Cadrul strategic al UE pentru cooperare în domeniul educației și formării profesionale - Educație și formare profesională 2020 (ET 2020) - recunoaște potențialul educației și îngrijirii copiilor preșcolari în abordarea provocărilor legate de incluziunea socială și economică.
Rezultatele EU-MIDIS II arată că, din cele nouă țări cuprinse în sondaj, doar Spania (95 %) și Ungaria (91 %) au rate de participare care se apropie de obiectivul ET 2020. În celelalte țări, printre care și România (cu un procent de 38%), mai puțin de jumătate din copiii cu vârsta între patru ani și vârsta de școlarizare obligatorie sunt cuprinși în învățământul preșcolar.
Legea prevede că toți copiii care se încadrează în vârsta definită ca "vârsta de școlarizare obligatorie" trebuie să meargă la școală.
În România și în Grecia, ponderea copiilor romi care au vârsta de școlarizare obligatorie și care merg la școală este de 77 % și, respectiv, de 69 %.
În medie, 18 % din romii cu vârsta între 6 și 24 de ani frecventează un nivel mai scăzut de educație decât cel corespunzător vârstei lor. Proporția de romi care abandonează școala este disproporționat de mare în comparație cu populația generală, potrivit unui comunicat al Salvați Copiii, citat de Agerpres.
Teste cu salivă rapide și non-invazive
În ceea ce privește prevenirea apariției de cazuri de copii ori cadre didactice infectate cu COVID-19, România poate urma exemplul țărilor în care au fost introduse măsuri noi de testare moleculară rapidă, non-invazivă, cu recoltare salivară.
Până acum, doar unul din 10 părinți și-a exprimat consimțământul pentru testarea antigen rapidă, astfel că Salvați Copiii solicită Ministerului sănătății măsuri urgente pentru sprijinirea Ministerului educației prin validarea testelor salivare rapide și asigurarea, în special în unitățile școlare cu număr mare de elevi, a personalului medical care să le aplice corespunzător sau pregătirea în acest sens a unui reprezentant al școlii ori al autorităților locale (asistent medical comunitar).
Comentarii