Statele membre UE au aprobat acordul dintre Parlamentul European și Consiliu privind reformarea Agenției Europene de Siguranţă a Aviaţiei (AESA), care include și primele reglementări pentru utilizarea civilă a dronelor.

Ambasadorii UE (Comitetul Reprezentanților Permanenți) au aprobat vineri acordul la care au ajuns pe 29 noiembrie Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. 

Raportor al Parlamentului European pe acest dosar este eurodeputatul român Marian-Jean Marinescu.

În contextul negocierilor dificile dintre PE și Consiliu, care au durat un an, Marinescu a explicat, într-o discuție cu EurActiv, care e importanța reglementării dronelor și de ce s-a ajuns atât de greu la un acord.

”Este un dosar foarte mare și cu multe implicații, în primul rând pentru siguranța în aviație, dar și pentru alte aspecte. E un mare pas înainte, am obținut foarte multe lucruri bune în această negociere cu Consiliul, care a vrut să mai dilueze sau să scoată diverse propuneri ale Comisiei”, a precizat europarlamentarul PPE.

Practic, e pentru prima dată când se reglementează toate dronele, în prezent fiind reglementate doar cele de peste 150 de kg.

PE a propus să fie înregistrate toate dronele care depășesc 250 de grame. Marinescu a explicat că este necesară această înregistrare în primul rând pentru siguranța aviației, dar și din motive de securitate și apărarea vieții private:

 

”O dronă poate face orice. Și din această cauză trebuie să știi exact cui aparține o dronă și pentru ce e certificată să facă. În mod normal, dronele trebuie certificate – aici iar am avut o divergență cu Consiliul - în funcție de caracteristici: viteză, greutate, echipamente pe care le are pe ea, apoi zona în care zboară - pentru că una e să zbori la Polul Nord, alta e să zbori în mijlocul orașului - și pentru tipul de operație: unele filmează, altele supraveghează, altele lucrează în agricultură”.

Consiliul dorea ca greutatea de la care se înregistrează dronele să fie menționată doar într-o normă de implementare.

”Eu cred că această cerință e absolut normală având în vedere că foarte multe state au deja această cerință în legislația națională. Ultimul stat care a anunțat că va introduce tot 250 de grame e Marea Britanie”, a povestit Marian-Jean Marinescu, adăugând că dronele pot aduce beneficii pentru economie, dar, în același timp, pot crea mari probleme:

”Dacă nu reglementezi lucrurile pot apărea diverse situații de securitate, de viață privată, de siguranță în aviație, nu mai vorbim de terorism. Reglementarea e foarte bună și pentru industrie, pentru că, după un accident, industria va fi pusă la zid. E un progres tehnologic remarcabil, dronele pot înlocui activități făcute de elicopter, de exemplu, sau de oameni, la un nivel calitativ mult mai bun, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem în vedere și celelalte aspecte. Nu poți să dai drumul la o dronă să zboare peste tot, fără niciun fel de posibilitate de a o urmări, de a o depista, de a ști cine e cel care o manevrează. Sunt lucruri care în viitor vor avea un mare impact”.

Consiliul UE: de ce e necesară reglementarea dronelor și a legislației AESA?

”Reforma normelor actuale este necesară și din cauză că se preconizează o creștere a traficului aerian din UE cu 50% în următorii 20 de ani”, informează Consiliul UE.

Comisia Europeană apreciază că, până în 2035, sectorul european al dronelor: 

  • va furniza în mod nemijlocit un loc de muncă pentru peste 100.000 de persoane
  • va avea un impact economic de peste 10 miliarde de euro pe an, mai ales în domeniul serviciilor.
Pe măsură ce se extinde utilizarea dronelor, va crește și necesitatea de a găsi un echilibru între avantajele lor și problemele pe care le generează.

De exemplu, vehiculele aeriene fără pilot pot oferi valoare adăugată atunci când sunt folosite pentru colectarea și interpretarea de date în diferite sectoare ale economiei. Însă dronele pot crea și probleme în materie de protecție a datelor, protecție a vieții private, zgomot și emisii de CO2.