Marile platforme online nu vor mai putea câștiga bani din folosirea conținutului jurnaliștilor și artiștilor fără să-i plătească în mod corect, potrivit Directivei votate de eurodeputați. Noile reguli vizează platforme precum Facebook sau YouTube.

Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală urmărește să le asigure creatorilor (muzicieni, actori etc), editorilor de știri și jurnaliștilor aceleași avantaje în mediul online și pe internet ca cele de care se bucură în mediul offline. În prezent, din cauza normelor depășite privind drepturile de autor, platformele online și agregatorii de știri se bucură de toate beneficiile, în timp ce artiștii, editorii de știri și jurnaliștii văd cum rodul muncii lor circulă liber, iar ei primesc, în cel mai bun caz, o remunerație foarte mică pentru el, potrivit Parlamentului European. Din acest motiv, artiștilor și profesioniștilor din mass-media le este foarte dificil câștige un venit decent. 

Directiva nu creează drepturi noi pentru creatori și jurnaliști, ci doar asigură o mai bună respectare a drepturilor lor existente, și nici nu creează noi obligații pentru platformele online sau pentru agregatorii de știri, ci doar asigură o mai bună respectare a obligațiilor existente.

Conținutul care poate fi partajat în prezent în mod legal va putea fi partajat și în viitor în mod legal.

Eurodeputații vor să oblige marile platforme de internet și agregatorii de știri (precum YouTube sau GoogleNews) să plătească creatorilor de conținut (artiștilor/muzicienilor/actorilor, editorilor de știri și jurnaliștilor acestora) onorarii corecte. Utilizatorii obișnuiți nu vor fi afectați de noua directivă.

PE consideră că marile platforme online și agregatorii de știri vor avea mai multe motive decât în prezent să încheie acorduri privind remunerarea echitabilă (acordarea de licențe) cu artiștii și cu actorii din mass-media care se vor considera în prealabil proprietarii unei opere.

O platformă va fi stimulată și mai mult să pună în aplicare astfel de acorduri deoarece, în absența lor, ar fi direct răspunzătoare dacă ar găzdui o operă fără să achite onorariul pentru acordarea licenței.

Ei speră că Directiva va forța platformele online să pună în practică în sfârșit o politică pentru a-i remunera în mod corect pe toți cei a căror muncă o folosesc pentru a face bani.

Cenzură pe internet?

PE susține că libertatea pe internet nu va fi afectată. Un utilizator va putea să încarce în continuare conținut pe platformele de internet și aceste platforme vor putea să găzduiască în continuare conținutul încărcat astfel, în măsura în care platformele respectă dreptul creatorilor la o remunerație echitabilă. În prezent, platformele online remunerează creatorii în mod voluntar și doar într-o măsură foarte limitată, deoarece nu au nicio răspundere pentru conținutul pe care îl găzduiesc și, prin urmare, sunt stimulați puțin sau chiar deloc să ajungă la acorduri cu titularii de drepturi.

Directiva nu va reprezenta o sursă de cenzură, ci, prin creșterea răspunderii juridice, documentul adoptat marți de plenul de la Strasbourg va spori presiunea exercitată asupra platformelor de internet pentru a încheia acorduri de remunerare corectă cu creatorii de conținut datorită căruia platformele fac bani. 

Chiar dacă Directiva are ca obiectiv remunerarea corectă a creatorilor de conținut, ea nu specifică sau nu enumeră instrumentele, resursele umane sau infrastructura care ar putea fi necesare pentru a preveni apariția pe site-uri a materialelor neremunerate. Filtrele pot apărea doar dacă marile platforme nu vor găsi soluții inovatoare, deja utilizate de companii. 

Documentul conține și dispoziții pentru a garanta că utilizatorii pot recurge la căi de atac prin care pot depune plângeri împotriva eliminării eronate a conținutului încărcat, plângeri care pot fi soluționate rapid.

Critici

Înainte de votul de marți, proiectul de Directivă a fost criticat în nenumărate rânduri, una dintre ținte fiind articolul 13, care ar putea duce la eliminarea conținutului atunci când titularul drepturilor este necunoscut. Și în România au existat astfel de critici.

Gigantul mondial al internetului Google, unul dintre principalii critici ai documentului, a atras atenția la începutul acestei luni că textul, asupra căruia Președinția României a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu, amenință publicațiile online mici, care au un trafic bazat mai ales pe motoarele de căutare și pe rețelele sociale.„După ce am studiat textul final, suntem de acord că directiva nu ar ajuta, ci mai degrabă va împiedica economia creativă și digitală a Europei” - a scris Kent Walker, vicepreședinte senior pentru Afaceri globale al Google, peblogul companiei, relatează StartupCafe.ro.