Camera Deputaților a „măcelărit” legea spațiilor verzi, permițând, printre altele, construirea pe spațiile verzi proprietate privată, în timp ce spațiile de tip „parc istoric sau grădină istorică” nu mai beneficiază de protecția oferită de lege.

În ședința de plen de pe 13 octombrie, proiectul de modificare a Legii spațiilor verzi din intravilanul localităților a fost amendat, principala schimbare fiind că autoritățile locale vor putea permite construirea pe spațiile verzi proprietate privată, cu condiția ca Primăria să amenajeze în altă parte un spațiu verde cu o suprafață cu 10% mai mare, scrie HotNews.

O altă modificare nocivă este că ”parcul istoric sau grădina istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” nu se mai găsesc în categoria spațiilor verzi, dispărând între comisii și plen, deci teoretic nu mai beneficiază de protecție. De exemplu, Parcul Cișmigiu este parc istoric, la fel și Herăstrăul, notează HotNews.

Proiectul de lege astfel modificat a fost aprobat de Camera Deputaților cu voturile PSD, PNL, UDMR și PMP și trimis la promulgare, dar asociațiile civice îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu permită adoptarea legii în această formulă.

Principalul amendament făcut în ședința de plen de pe 13 octombrie este al deputatului PNL Glad Varga.

„Terenurile încadrate în categoria spațiilor verzi care nu îndeplinesc criteriile de clasificare prevăzute la art. 4 și care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice locale le pot schimba încadrarea urbanistică în baza documentațiilor de urbanism aprobate conform legislației în vigoare, cu obligația de a crea în unitatea administrativ-teritorială studiată, o suprafață de spațiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă”, prevede amendamentul aprobat.

Articolul 4 are trecute la categoria spații verzi doar următoarele: aliniament de arbori, baza sportivă sau de agrement, cimitirul verde, cordon forestier, grădina, grădină zoologică cu funcțiunea de spațiu verde, parc, parc de reconversie funcțională/de regenerare urbană, pădure urbană sau pădure parc, pepinieră, perdea forestieră de protecție, perdea de protecție intravilană, seră, sistem plantat de separare și ghidare a carosabilului, terenuri umede, mlaștini, bălți, smârcuri-suprafețe de teren cu sol permanent sau periodic saturat cu apă, cu floră și faună caracteristică, zonă de campare.

Dar acesta se citește la pachet cu alt articol din lege, introdus în urmă cu câțiva ani, și reconfirmat printr-un alt amendament, care prevede că: ”Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu”.

Dan Trifu, vicepreședintele Asociației Ecocivica, este de părere că acest amendament vizează spațiile verzi nereglementate, care sunt trecute ca spații verzi în documentațiile de urbanism, majoritatea din București. Acesta cere președintelui Klaus-Werner Iohannis să nu promulge legea în această formă.

Și Asociația Peisagiștilor din România cere președintelui același lucru.

„După 4 ani de încercări de îmbunătățire a legislației spațiilor verzi, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP solicită Excelenței sale Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, să nu promulge Legea privind modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților[1], adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 13 octombrie 2020, deoarece în textul formei trimise spre promulgare s-au strecurat grave erori materiale, iar unele dintre acestea fac ca prevederi ale legii să fie neaplicabile”, a postat AsoP pe site.

Spre exemplu, unele categorii au fost excluse din definirea spațiilor verzi.

„Excluderea categoriilor de spații verzi „parc istoric sau grădină istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” este deosebit de gravă, acestea ieșind de sub protecția legii din cauza unor erori materiale. Astfel, nu mai pot fi cuantificate ca spații verzi Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău – aproximativ 80 ha), Parcul Cișmigiu (aproximativ 16 ha), Parcul Carol I (36 ha), Parcul Central din Cluj-Napoca (13 hectare), Parcul Nicolae Romanescu din Craiova (96 ha) și multe altele”, remarcă AsoP.

Găsiți și alte prevederi controversate în articolul complet publicat de HotNews