Un studiu al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) a constatat că milioane de oameni din întregul bloc european sunt trăiesc suferă de pe urma violenței sau hărțuirilor din motive de ură rasială.

Raportul „încurajând raportarea infracțiunilor motivate de ură: rolul forțelor de ordine și al altor autorități” publicat în iulie a evidnețiat că pandemia de COVID-19 a exacerbat rasismul existent, xenofobia și intoleranța conexă și a dus la o creștere a incidentelor rasiste și xenofobe împotriva persoanelor de origine (presupus) asiatică, a romilor și a migranților.

„Țările UE au datoria de a asigura accesul la justiție pentru toți. Dar prea multe victime ale infracțiunilor motivate de ură nu declară că au fost atacate și prea multe țări nu înregistrează corect infracțiunile motivate de ură”, a declarat directorul FRA, Michael O'Flaherty.

„Acest lucru trebuie să se schimbe. Țările ar trebui să simplifice procesul de raportare și să îmbunătățească înregistrarea, investigarea și pedepsirea infracțiunilor motivate de ură pentru a respecta pe deplin drepturile victimelor”, a adăugat el.

Printre recomandările sale, FRA îndeamnă țările UE să faciliteze raportarea infracțiunilor motivate de ură „permițând ca raportarea să fie făcută de o terță parte sau chiar anonim”.

Raportul afirmă, de asemenea, că țările UE „ar trebui să ofere îndrumare și instruire practică poliției, să înființeze unități specializate în investigarea infracțiunilor cauzate de ură și să asigure o cooperare structurată între forțele de ordine, organizațiile de sprijinire a victimelor, societatea civilă și organismele de egalitate”.

Studiul menționează că, în rândul persoanele de culoare, cei de religie musulmană se confruntă cu hărțuire rasistă mai frecvent decât non-musulmanii (24% față de 20%), în timp ce grupurile minoritare sunt de două ori mai susceptibile de a fi hărțuite sau atacate, a constatat studiul.

Din 8.709 de respondenți care au furnizat detalii despre cel mai recent incident motivat de prejudecăți rasiale pe care l-au trăit - și din cei 708 care au raportat incidentul - doar 13 au contactat un organism național pentru egalitate, o instituție pentru drepturile omului sau un Avocat al Poporului.

Mai mult, chiar și dintre cazurile raportate, doar 36% au fost raportate poliției.

Majoritatea victimelor de etnie evreiască sau romă nu au raportat incidentul poliției sau altei organizații, deoarece nu erau convinși că raportarea ar schimba ceva. Alții au spus că procesul de raportare a fost prea birocratic și consumator de timp.

9% dintre toți respondenții au suferit violență fizică în ultimii cinci ani, dar acest procent a urcat la 22% în rândul celor dintr-o minoritate etnică și 19% în cazul celor care se autoidentifică drept lesbiene, gay sau bisexuale. 17% dintre persoanele cu dizabilități sau cu probleme de sănătate au fost victme ale unor acte de violență.

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen a promis să-și înăsprească politicile de combatere a rasismului și a altor forme de discriminare, dezvăluind anul trecut un Plan de acțiune al UE antirasism pentru perioada 2020-2025, precum și planuri strategice individuale privind drepturile victimelor, egalitatea de gen, romi și drepturile persoanelor LGBTQI.

Cu toate acestea, lipsurile generale în materie de colectare a datelor în mare parte a UE și lipsa de forță reală a organizațiilor naționale de egalitate din multe țări europene au dus la niveluri inegale de raportare.

Dar nivelul scăzut de raportare a infracțiunilor motivate de ură înseamnă „ascunderea adevăratei dimensiuni a problemei și nevoia urgentă de acțiune. Victimele care nu raportează astfel de infracțiuni nu vor primi nici despăgubiri și nici sprijinul necesar”, subliniază raportul citat.

(Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu)