„Sigur că te simți neputincios când vezi astfel de situații”, spune ultramaratonistul Andrei Roșu, într-un video filmat în Munții Șureanu pe locul unei foste păduri, acum o pajiște cu iarbă înaltă, întreruptă când și când de cioturi.

Andrei Roșu, cunoscut pentru participările la ultramaratoane și competiții Ironman, a alergat la „Maratonul Nepădurilor”, o cursă solitară organizată de WWF România, pentru a atrage atenția asupra tăierilor ilegale din păduri. WWF încearcă să convingă autoritățile să schimbe legislația în domeniul exploatării pădurilor, pentru a reduce furtul de lemn.

„Ce putem face este să semnăm petiția inițiată de WWF și, mai departe, să forțăm autoritățile, printr-o voce puternică dată de un val de semnături, să schimbe legislația - sistemul de măsurare și de vânzare a lemnului, să fie pedepse mari și să se aplice legea pentru cei care taie ilegal”, spune Andrei Roșu.

Organizațiile de mediu spun că din pădurile României se taie cantități mari de lemn, care periclitează inclusiv habitatul viețuitoarelor din pădure, iar o mare parte dintre buștenii doborîți aparțin chiar pădurilor virgine sau semivirgine, în care exploatările forestiere sunt ilegale. 

Chiar dacă legislația nu mai permite defrișarea unor versanți întregi ca în trecut, România tot nu are un sistem adecvat de pază și de măsurare a pădurilor, iar pedepsele aplicate celor care sunt cu greu prinși că au furat sunt mai degrabă modice.

Nu este de mirare astfel că și Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement pentru că autoritățile din România nu reușesc să oprească recoltarea ilegală a lemnului și introducerea buștenilor tăiați ilegal pe piața europeană. „Autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal”, spunea Comisia încă din februarie 2020.

De fapt, una dintre principalele probleme este lipsa datelor și informațiilor privind pădurile. De-a lungul timpului, a fost menționat deseori un volum de 20 de milioane de metri cubi ca reprezentând totalul tăierilor ilegale. Potrivit Inventarului Forestier Național (IFN), din pădurile României dispar anual 38 de milioane de metri cubi de lemn. Pe de altă parte, Institutul Național de Statistică spune că volumul exploatat de operatorii forestieri este mai mic de 18 milioane de metri cubi.

Lipsa de informații

Diferența dintre cele două cifre este interpretată de unele organizații drept volumul tăierilor ilegale, dar comparația nu este chiar corectă, atrage atenția Radu Melu, manager național al departamentului păduri la WWF România. „Inventarul nu vizează tăierile ilegale, ci urmărește să indice un trend, o evoluție a pădurilor”, spune reprezentantul organizației non-guvernamentale. „Și chiar dacă s-ar tăia cei 38 de milioane de metri cubi, față de creșterea anuală curentă a pădurii, dată tot de IFN, de 56 milioane mc, am fi încă într-o zonă de sustenabilitate a pădurii”.

Dar, adaugă reprezentantul WWF, chiar dacă volumul este mai mic, asta „nu înseamnă că România nu are o problemă cu tăierile ilegale”.

„Nu se mai «bărbieresc» pădurile, dar tot rămâne nefiscalizată o mare parte a activității forestiere”, spune Radu Melu, într-o discuție cu EURACTIV. WWF militează pentru schimbări radicale în ceea ce privește paza pădurilor și măsurarea lemnului, pentru a diminua fenomenul tăierilor ilegale.

Recent-numitul director al Romsilva, Teodor Țigan, insistă că suprafața împădurită a crescut, de fapt, în ultimele decenii, acuzând că ONG-urile sunt mânate în luptă de interese străine. Senatorul USR Mihai Goțiu, fost jurnalist și cunoscut activist pentru protecția pădurilor, a reacționat vehement la acuzele lui Țigan: „Ați fost pus șef la Romsilva ca să vă luptați cu hoții, nu cu activiștii de mediu!”

„Pierdem, anual, sute de milioane de euro (chiar peste un milliard de euro) din cauza hoției din păduri. Asta fără a vorbi de pagubele conexe, aproape imposibil de cuantificat economic”, scria Goțiu într-un mesaj pe Facebook, în care cerea demisia lui Țigan, la acea dată încă director interimar al Romsilva, companie care administrează peste jumătate din pădurile României.

Într-adevăr, datele din IFN arată o creștere a suprafeței împădurite față de 1 ianuarie 1990, până la aproximativ 7 milioane de hectare, dar pădurile seculare sunt mai degrabă pe un trend descendent.

„Pădurile se regenerează, în marea majoritate a tăierilor, iar uneori avem păduri apărute natural în zone care erau altădată pășuni”, spune Radu Mela. Forestierii, explică el, regenerează pădurea după un plan de management care se bazează pe un plan de clase de vârstă ale arborilor: „Biodiversitate înseamnă inclusiv biodiversitate de vârste. Secretul biodiversității este dat de un mozaic de vârste în pădure, care permite dezvoltarea unei game variate de specii”.

Specii amenințate

Însă chiar dacă natura ne ajută, biodiversitatea este amenințată de tăierile neconforme, mai ales că acestea au loc deseori și în habitate protejate. Un recent documentar ARTE arată că exploatări forestiere au loc inclusiv în parcuri naționale. 

Habitatele forestiere încă intacte din zona Carpaților reprezintă unul din ultimele bastioane din Europa pentru carnivorele mari. România este una dintre foarte puținele țări europene din care urșii, lupii și râșii nu au dispărut niciodată.

Dacă pentru Horea Petrehuș, personaj principal al documentarului ARTE, Valea Ursului din munții Apuseni nu își mai justifică numele, în alte părți din România oamenii nu mai ies din case de frica urșilor. „Întâi dispar pomii, apoi dispar animalele. Aici, în Valea Ursului, după tăiere, n-am mai văzut nicio urmă de urs”, spune Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare.

De cealaltă parte a Transilvaniei, în stațiunea Băile Tușnad, urșii sunt o prezență zilnică pe străzi. „De la 6 seara noi nu mai ieșim din casă, doar cu mașina poți să ieși de aici”, spune o localnică, într-un reportaj difuzat de ProTV în vara acestui an.

Probleme cu siturile protejate

Menținerea unor populații mari de carnivore mari se datorează și faptului că România are cea mai mare suprafață de păduri virgine din UE, dar protejarea acestora avansează greu.

Comisia Europeană a deschis o altă procedură de infringement pentru că România nu a luat suficiente măsuri pentru a-și gestiona rețeaua Natura 2000 - o rețea de situri pentru protecția unor specii și habitate de importanță europeană. Potrivit Comisiei, România nu a desemnat până în prezent arii speciale de conservare și nu a stabilit, în general și în mod sistematic, obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit. Mai mult, unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările, a observat Executivul european.

Pentru UE, tema biodiversității și a protecției mediului este cu atât mai importantă cu cât acestea stau la baza Pactului Ecologic propus de Comisia condusă de Ursula von der Leyen. În mai, Comisia a adoptat o nouă strategie cuprinzătoare privind biodiversitatea, care propune acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume.

„Pe lângă protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și seculare din UE care mai există, UE trebuie să crească dimensiunea, calitatea și reziliența pădurilor sale, în special la incendii, secetă, dăunători și alte amenințări care ar putea spori odată cu schimbările climatice. Pentru a-și păstra funcția atât pentru biodiversitate, cât și pentru climă, toate pădurile trebuie menținute în condiții bune de sănătate. Păduri mai multe și mai reziliente pot susține o economie mai rezilientă. Ele joacă și un rol important în furnizarea de materiale, produse și servicii, care sunt esențiale pentru bioeconomia circulară”, se arată în noua strategie.

Concret, Comisia va propune în 2021 o nouă strategie specifică pentru păduri și va elabora orientări privind practicile favorabile biodiversității în materie de împădurire și reîmpădurire, precum și cele privind silvicultura apropiată de natură. În plus, se dorește dezvoltarea în continuare a Sistemului de informare privind pădurile din Europa (Forest Information System for Europe - FISE), care va contribui la realizarea unor evaluări actualizate ale stării pădurilor europene și va lega între ele toate platformele online de date forestiere din UE.

Ocazie cu care, sperăm, vor fi disponibile și date mai precise privind pădurile din România, precum și informații exacte despre tăieri, fie ele legale sau nu.