La nivelul Uniunii Europene, 112,9 milioane de persoane (22,5% din populația UE) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială, adică se încadrau cel puțin într-una din următoarele categorii: persoane aflate în risc de sărăcie, persoane ce se confruntă cu privațiuni materiale grave și persoane ce trăiesc în familii cu o intensitate a muncii foarte scăzută (în care adulții au utilizat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă în cursul anului anterior).

Tendința este de descreștere a ponderii populației supuse riscului, atât în România cât și în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Totuși, peste o treime din populație era, în 2017, expusă riscului de sărăcie și excluziune socială în trei state membre UE: Bulgaria (38,9%), România (35,7%) și Grecia (34,8%). La polul opus, cele mai mici ponderi ale populației expusă riscului erau în Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%) și Slovacia (16,3%).

Potrivit datelor statistice, unul din șase europeni risca sărăcia în 2017, adică venitul disponibil era mai redus decât pragul național al riscului de sărăcie. Circa 23,6% dintre români au un venit disponibil (după plata transferurilor sociale) mai mic de 7.388 lei/an, în cazul unui adult singur, sau 15.516 lei/an (o familie formată din doi adulți și doi copii cu vârsta sub 14 ani).

Aproape 20% dintre locuitorii României se confruntă cu privațiuni materiale grave, adică nu-și pot plăti facturile, nu-și pot încălzi adecvat locuința sau nu își permit o să plece pentru o săptămână în vacanță. Procentul este triplu comparativ cu media europeană de 6,9%, și doar în Bulgaria (30%) și Grecia (21,1%) sunt mai mulți cetățeni în stare de deprivare materială severă.

În schimb, la capitolul intensitatea muncii, România stă mai bine decât media UE. Astfel, doar 6,9% dintre românii în vârstă de până la 60 de ani locuiesc în gospodări cu intensitate redusă a muncii, în timp ce ponderea medie la nivel european este de 9,3%.