Un raport al Comisiei Europene arată că în 30 din cele 41 de judeţe ale României PIB-ul pe cap de locuitor este în creștere, dar este încă sub 50 % din media UE.

Un număr de 47 de regiuni din opt state membre, printre care și România, au fost studiate cu atenție și clasificate fie ca "regiuni cu creștere economică scăzută", cu un PIB pe cap de locuitor de până la 90 % din media UE, dar cu o lipsă persistentă a creșterii, fie ca "regiuni cu venituri mici", în care PIB-ul pe cap de locuitor este în creștere, dar este încă sub 50 % din media UE.

Comisia Europeană notează că în aceste regiuni locuiesc 83 de milioane de locuitori, adică 1 din 6 rezidenți ai UE. Grupul cu regiuni cu creştere scăzută este concentrat mai ales în sudul Europei, iar cel al regiunilor cu venituri mici este concentrat în est.

Venituri mici în cinci din cele opt regiuni de dezvoltare

Doar regiunile Centru, Vest şi Bucureşti Ilfov nu se încadrează în niciuna din cele două categorii evaluate de Executivul european, în timp ce regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia fac parte din categoria celor cu venituri mici. Practic, în 30 din cele 41 de judeţe ale României PIB-ul pe cap de locuitor este în continuare - la 10 ani de la aderare - sub 50% din media UE.  

Judeţele cu venituri mici:

1. Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

2. Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

3. Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

4. Sud-Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

5. Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

În cele cinci regiuni trăiesc în jur de 14.750.000 de locuitori din totalul de 20.121.641 - conform recesământului din 2011.

Ce soluţii propune Comisia

Economiile regiunilor cu venituri mici pot fi stimulate printr-un amestec eficace de investiții în inovare, capitalul uman și conectivitate.

Strategiile de specializare inteligentă pot contribui la îmbunătățirea capacităților de inovare ale regiunilor care au punctaje mici potrivit indicelui competitivității regionale și în situațiile în care nu există o interacțiune eficientă între mediul academic și mediul de afaceri local.

Ar trebui stimulate investițiile în capitalul uman și îmbunătățirea competențelor forței de muncă, prin intermediul formării profesionale și al învățării pe tot parcursul vieții, ambele putând fi sprijinite din fondurile politicii de coeziune.

Se pot evita astfel deprecierea competențelor și nepotrivirile dintre oferta educațională și cererea de pe piața forței de muncă.

Sporirea atractivității unei regiuni pentru tinerele talente și pentru întreprinderi presupune, de asemenea, strângerea legăturilor dintre orașele din regiuni și marginile și zonele rurale ale acestora. Acest lucru va genera un efect sporit de propagare dinspre principalii poli economici, cu beneficii pentru întreaga regiune.

Numeroase regiuni cu venituri mici se confruntă cu lacune semnificative în materie de infrastructură, motiv pentru care investițiile în rețelele de transport principale ar trebui să fie o prioritate.

Pentru regiunile cu creștere scăzută ar fi benefice o capacitate instituțională mai puternică și reformele structurale.

Raportul oferă dovezi suplimentare potrivit cărora politicile de dezvoltare pot da cele mai bune rezultate doar într-un mediu propice investițiilor și doar dacă sunt puse în aplicare de administrații puternice, în mod transparent, responsabil și eficient. Acest lucru este deosebit de relevant în cazul regiunilor cu creștere scăzută, care au demonstrat îmbunătățiri limitate ale capacității lor instituționale, care nu au putut să profite la maximum de intervențiile din cadrul politicii de coeziune și care, prin urmare, au crescut mai puțin și au fost mai expuse la efectele crizei economice.

Pentru ca impactul cheltuielilor UE, naționale și regionale să fie mai mare, ar trebui eliminate barierele orizontale și sectoriale care împiedică investițiile. Condițiile prealabile pentru succesul investițiilor din cadrul politicii de coeziune pot fi stimulente puternice pentru înlăturarea principalelor obstacole din calea investițiilor identificate în raport.

Prioritățile ar trebui să fie crearea unor medii de afaceri mai flexibile, cu mai puțină birocrație, mai puțin timp și costuri mai mici implicate în înființarea de noi întreprinderi și în funcționarea IMM-urilor, creșterea eficienței, a transparenței și a responsabilității administrațiilor și serviciilor publice și modernizarea achizițiilor publice cu ajutorul procedurilor digitale.

 

"Pentru fiecare obstacol în calea dezvoltării, există un răspuns în cadrul politicii de coeziune. Strategiile de dezvoltare regională personalizate, combinate cu precondițiile pentru investiții de succes, pot transforma aceste regiuni în locuri atractive pentru locuitori, lucrători și întreprinderi. Iată ce facem: ajutăm regiunile să-și identifice nevoile și atuurile concurențiale și le oferim instrumentele necesare pentru o mai bună elaborare a politicilor",

 

a declarat comisarul pentru Politici Regionale, Corina Creţu.