Un sondaj realizat de INSCOP pentru News.ro arată că doar 30,8% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 62,5% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării.

Datele INSCOP arată că procentul optimismul românilor este creștere față de acum 10 ani, dar și față de acum o lună. 

30,8% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție bună (față de 25,5% în martie și 24,8% în ianuarie), în timp ce 62,5% sunt descurajați în legătură cu viitorul țării (față de 70,6% în martie și 69,7% în ianuarie).

Pentru o treime dintre cetățeni, cea mai importantă sursă de îngrijorare o reprezintă posibilitatea unui război (comparativ cu 9,9% în mai 2014), urmată de creșterea prețurilor (28,6% față de 24,5 în mai 2014) și de înrăutățirea stării de sănătate (18,5% față de 17% în mai 2014). 

„Percepția privind direcția în care se îndreaptă țara înregistrează o ușoară îmbunătățire, așa cum se întâmplă aproape întotdeauna la trecerea din iarnă spre primăvară. Apropierea sezonului cald influențează conjunctural opiniile românilor prin creșterea optimismului. De regulă, după o scurtă perioadă, tendința este de revenire la cifrele care s-au stabilizat pe o perioadă mai lungă de timp.  În ceea ce privește sursele de îngrijorare ale românilor, am comparat percepția din prezent cu cifrele rezultate din Barometrul INSCOP-Adevărul despre România realizat în urmă cu 10 ani, în aprilie 2014. Se observă diferențe majore”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Un sondaj IRES arăta, la final de 2023, că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar patru din zece români spun că anul 2023 a fost mai rău pentru țara noastră decât anul 2022. Creșterea prețurilor (29%) și războiul (24%) rămân principalii factori care au determinat îngrijorarea românilor și în anul precedent. 

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 - 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Eșantionul este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.