Armata, Academia și Biserica sunt pe primele locuri în încrederea românilor, dar majoritatea consideră că Biserica nu trebuie să se implice în problema vaccinării, potrivit unui sondaj publicat joi.

Biserica nu trebuie să se implice în niciun fel în problema vaccinării, deoarece nu este treaba ei, consideră majoritatea românilor, potrivit "Barometrului Vieții Religioase" - ediția decembrie 2021, lansat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române "Ion I. C. Brătianu" și Centrul de Cercetări Sociologice LARICS.

57,0% dintre respondenți sunt ”total de acord” cu afirmația "Biserica nu trebuie să se implice în niciun fel în problema vaccinării pentru că nu este treaba ei", 16,7% au spus că mai degrabă da, 15,9% - mai degrabă nu, iar 9,9% se declară în dezacord total cu afirmația.

La întrebarea "Este normal ca Biserica să recomande credincioșilor să se vaccineze împotriva COVID-19", 22,4% sunt total de acord, 24,1% - mai degrabă da; 18,3% - mai degrabă nu, iar 34,7% se declară în dezacord total. 

60,0% se declară în dezacord total cu afirmația "Biserica ar fi trebuit sa recomande credincioșilor să refuze vaccinul".

71,2% dintre români sunt total de acord cu enunțul "Vaccinarea este o alegere a fiecăruia și nu are nicio legătura cu cât de credincios ești sau ce religie ai”.

42% sunt de acord cu vaccinarea, 17,6% - mai degrabă da, 11,6% încă se mai gândesc, 10,5% - mai degrabă nu, 17,3% - categoric nu.

Românii merg rar la slujbele religioase, deși se consideră religioși

Întrebați dacă se consideră religioși, 56,7% dintre respondenți au spus "sigur da", 26,7% -  "mai degrabă da"; 11,5% - "mai degrabă nu", 5% - "sigur nu" și 0,6% - NS/NR.

Cu toate acestea, românii merg rar la slujbele religioase: 31,2% - ocazional, la unele sărbători, evenimente din familie; 23,4% - o dată pe săptămână sau mai des; 22,2% - doar la sărbătorile mari, 16% - cam o dată pe lună și 7% deloc.

Întrebați despre atitudinea statutului față de biserici în timpul pandemiei, 41,1% dintre români spun că e normal ca activitățile bisericilor și cultelor religioase să aibă restricții; 35,4% că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor; 21,2% că statul a colaborat foarte bine cu bisericile și a comunicat foarte bine măsurile luate, iar 2,4% - NS/NR.

În ceea ce privește educația religioasă în școli, 67% sunt de acord și 8,9% sunt împotrivă, în timp ce 23,4% cred că trebuie să existe doar dacă părinții elevilor solicită acest lucru.

81,3% și-ar lăsa fiul sau fiica să se căsătorească cu persoane de altă religie, iar 17,2% ar fi deranjați. 

Părerile sunt împărțite când vine vorba de sprijinul statului pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului: 28,8% sunt de acord, 23,6% - mai degrabă de acord, 24,4% - mai degrabă dezacord și 22,2% - dezacord total.

55% nu ar vota un politician ateu, în timp ce 42% ar vota un politician care se declară public ateu.

47,7% dintre respondenți consideră "firesc într-o democrație" ca unii lideri de opinie se exprimă public împotriva bisericii și religiei, în timp ce 60,9% spun că e firesc ca aceștia să se exprime în favoarea bisericii și religiei.

Religia este fundamentală pentru identitatea națională a românilor spun 59,9% dintre respondenți, în timp ce 38,5% susțin că identitatea națională a românilor nu are legătură cu religia.