Un sondaj realizat de Kantar-TNS la comanda Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" arată că românii au un comportament similar şi faţă de maghiari. Respingerea e şi mai mare în cazul romilor şi arabilor.

Evreii sunt acceptaţi în familie de 9% dintre respondenţi, în grupul de prieteni - de 14%, iar ca vecini - 11%.

22% dintre respondenţi cred că evreii ar trebui să se ducă să traiască "în ţara lor”, în timp ce 42% nu sunt de acord cu aceasta,  iar 20% au fost de acord că evreii îşi urmăresc numai interesele proprii, chiar dacă fac rău altora, faţă de 35% care nu sunt de acord cu această ultimă afirmaţie.

Afirmaţia că evreii au sprijinit instaurarea comunismului în România întruneşte doar 12% din opinii, iar cca. 55% dintre respondenţi nu pot răspunde la aceasta.

Faptul că acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc întruneşte acordul a circa 10% dintre respondenţi, în timp ce 48% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

Holocaustul este perceput de marea majoritate a respondenţilor ca un fenomen petrecut în Germania (66%). Doar  28% dintre respondenţi sunt de acord că Holocaustul a avut loc şi în România.

Faţă de maghiari, românii au un comportament similar: pentru acceptarea în familie (8%), în grupul de prieteni (13%) sau ca vecini (9%).

"Atunci când se măsoară acceptul populaţiei faţă de rezidenţa altor grupuri etnice pe teritoriul românesc, nivelul de acceptare se dovedeşte a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul fiind de 39% la 27% în favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziţie la fel de slabă pentru alte variante de apropiere (doar 2% dintre respondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i aibă în grupul de prieteni şi 7% acceptă oameni din această minoritate ca vecini, iar 22% dintre români ar dori ca romii să nu vină în România)", potrivit autorilor studiului.

Minorităţile, ameninţare sau resursă?

Doar o mică parte dintre români percep unele minorităţi ca reprezentând o ameninţare, romii (14%) şi maghiarii (11%) fiind minorităţile care înregistrează un scor mai mare. Aceste două minorităţi sunt menţionate şi ca reprezentând o problemă pentru Romania (33% - romii şi 18% - maghiarii), dar fără a fi o ameninţare.

Evreii sunt percepuţi mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenţi, nici ca o problemă, dar nici ca generând un avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15% dintre respondenţi apreciind  că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 11% declarând ca este o resursă valoroasă pentru ţara noastră.

Imaginea lui Antonescu

Mai mult de 40% dintre respondenţi nu pot face aprecieri asupra personalităţii Mareşalului Ion Antonescu, ceea ce indică o slabă cunoaştere a activităţii acestuia, precum şi a evenimentelor care au avut loc în perioada respectivă, apreciază autorii studiului.

Acesta este apreciat de unii dintre respondenţi ca "mare patriot” (46%), "mare strateg” (44%), iar circa 1/3 din eşantion crede că "trebuie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România”.

24% din eşantion sunt de acord că Ion Antonescu "a fost un lider democrat”, în timp ce 27% nu sunt de acord cu aceasta. În mod similar, afirmaţia că acesta "a făcut România Mare” întruneşte 22% acord şi 27% dezacord.