”În Parlamentul European conduc Intergrupul pentru dezvoltarea turismului european și a patrimoniului cultural european. Turismul e unul dintre sectoarele economice care are o contribuție foarte mare la economia europeană, între 10 și 12% din PIB la nivel european e generat de turism, mai mult de 20 de milioane de locuri de muncă sunt în industria turismului, două milioane de întreprinderi mici și mijlocii. În același timp, turismul e un element de subsidiaritate la nivelul politicilor europene și, din păcate, din acest punct de vedere nu reușim la nivel european să avem acel suport necesar pentru turismul european”, a declarat Claudia Țapardel. 

Ea a adăugat că PE a organizat, în 2017, împreună cu Comisia un eveniment dedicat turismului european în care ”am încercat să identificăm care sunt principalele nevoi ale turismului din Uniune”: ”Principala nevoie e aceea de a avea o strategie integrată pentru dezvoltarea turismului european, cu o linie de finanțare pentru că, din păcate, turismul e un sector orfan care beneficiază de fonduri din alte surse de finanțare, dar nu are un fond special dedicat”.

”De asemenea, trebuie să vedem care sunt problemele cele mai importante care trebuie rezolvate pentru a avea un turism mai eficient la nivel european, cu accent pe locurile de muncă și pe competențe din acest sector. Eu chiar propun, de la începutul mandatului meu de europarlamentar, crearea unei academii europene pentru dezvoltarea de competențe în sectorul turismului. Și în România avea această problemă: a lipsei de personal calificat în sectorul serviciilor, ospătari, recepționeri, bucătari și tot ce înseamnă aceste servicii conexe”,

a mai afirmat Țapardel.

În opinia eurodeputatului român, trebuie găsite instrumente pentru a asigura un turism pe tot parcursul anului, ”mai ales că sezonalitatea activității nu permite unor tineri care-și încep activitatea în turism să privească acest sector ca unul în care poți avea un job pe termen lung, în care să-ți faci o carieră, să începi de la recepționer și să ajungi până la manager  de hotel sau al unei agenții de turism”.

Ținând cont de faptul că noile platforme digitale au dus la apariția unui client ”tot mai pretențios care vrea ca totul să fie doar la un clic distanță”, sunt necesare și progrese în această zonă: ”Turismul trebuie să se adapteze la noile evoluții tehnologice, să ofere noi pachete turistice adaptate acestor nevoi. Trebuie căutate soluții pentru oferirea unor pachete integrate, adică printr-o simplă accesare a unei platforme să poți achiziționa biletul de avion, cazare la hotel, eventual și alte servicii – transport de la aeroport la hotel, entertainment”.

”Anul acesta, de Ziua internațională a turismului, pe 27 septembrie, am organizat împreună cu președintele Antonio Tajani la Parlamentul European un eveniment foarte mare, la care au participat opt comisari europeni, pentru că turismul e un sector transversal, e legat și de transporturi, și de piață internă și de partea de digitalizare etc. A fost și președintele Comitetului regiunilor, pentru că turismul e foarte bine dezvoltat la nivel regional și au mai fost numeroși guvernatori, primari, peste 800 de persoane în total. Am reușit să transmitem faptul că turismul trebuie să devină una dintre politicile publice prioritare la nivel european”, a povestit Țapardel.

În ceea ce privește turismul românesc, Claudia Țapardel a evidențiat creșterea turismului de business, dar și cel de sănătate/spa, întrucât România deține o treime din potențialul de ape termale din UE.

 

”Din punct de vedere al turismului de business stăm foarte bine și în orașele mare – Sibiu, Brașov, Cluj, Iași, unde numărul turiștilor e chiar mai mare decât al celor care vin pe litoral și asta pentru că în aceste orașe avem turism pe tot parcursul anului. Din nefericire, pe litoralul nostru perioada turistică e scurtă, de numai trei luni, dar eu cred că ne-am puteam extinde până la 9 luni pe an, dacă am avea și infrastructura necesară”, a spus

eurodeputata S&D.  

 

Aceasta a mai susținut că România are nevoie de o strategie foarte puternică de promovare: ”Ne lipsește acest lucru, se simte că la capitolul promovare stăm destul de prost și trebuie să facem eforturi substanțiale, mai ales că dispunem de două avantaje competitive. În primul rând, stăm foarte bine la capitolul securitate. E trist, dar în comparație cu ce se întâmplă în alte state membre suntem o oază de securitate și pentru un turist e foarte important acest lucru. În al doilea rând, un avantaj e faptul că încă nu suntem o destinație foarte cunoscută și nu suntem supraaglomerați. În alte părți există deja o reacție negativă față de supraaglomerare. Cred că avem ce să le oferim turiștilor care au vizitat de prea multe ori destinațiile binecunoscute. Avem suficient potențial natural, cultural, gastronomic ca să le oferim o experiență interesantă în România, dar trebuie să ne promovăm”.

Pe lângă o strategie în acest sens, ”avem nevoie ca niște lanțuri hoteliere de renume să fie invitate să investeacă în România. Trebuie să fim mai deschiși către investitorii străini, să avem o colaborare mai intensă cu aceștia, pentru că avem potential și avem ce să oferim”, a subliniat Țapardel.

România autentică

Un alt avantaj al României - potrivit Claudiei Țapardel - este agroturism, prin elementul său de autenticitate: ”Am atras foarte mulți turiști oferindu-le această Românie autentică, de la experiențele culinare la experiențele de petrecere a timpului liber în natură. În general, business-urile din sectorul agroturimului sunt business-uri mici, de familie, dar care au ajutat la subzistența acelor familii și la dezvoltarea lor și a întregii comunități. Trebuie încurajat acest tip de turism și obiectivele pe care le avem din punct de vedere guvernamental prevăd încurajarea acestei ramuri”.

Ea a explică că și la nivel european se încurajează foarte mult acest sector, mai ales că e și mai facil de finanțat, existând instrumente financiare din alte sectoare care permit realizarea de investitii în agroturism.

Întrebată cum stă România în privința accesării fondurilor pentru investiții în agroturim, Țapardel a afirmat că românii accesează fonduri, dar a recunoscut că nu suntem totuși într-o situație prea bună.

”E adevărat că nu avem o situație favorabilă în accesarea fondurilor, dar să nu uităm că noi suntem membri ai UE de 10 ani, iar alții sunt membri de 30 de ani, de 25 de ani, sau de la înființarea UE. Și mersul se învață, nu te naști mergând. Cred că am avut parte, în perioada în care ne-am integrat în UE, de o conjunctură europeană și internațională nu prea favorabilă, UE și restul lumii au traversat o criză economică destul de puternică, au venit apoi criza migrației, Brexit, atentatele teroriste, sunt situații care afectează modul în care funcționează economia europeană și, evident, și pe noi ne afectează”,

a subliniat ea.

Accent pe Europa Centrală și de Est

În acest context, Claudia Țapardel consideră că autoritățile europene trebuie să înțeleagă că în momentul de față trebuie să-și concentreze atenția pe sprijinul țărilor din Europa Centrală și de Est.

”Pe lângă sprijinul financiar ar fi nevoie să ne ofere și suport tehnic, să ne ajute în accesarea fondurilor, în implementarea proiectelor cu finanțare europeană. Avem nevoie de acest sprijin, trebuie să-l cerem dar și ei trebuie să fie mai deschiși. În același timp, trebuie să înțeleagă că o dezvoltare armonioasă a întregii UE duce la o integrare a pieței la nivel european, deci e în avantajul tuturor”,

a declarat Țapardel.

Ea și-a exprimat speranța că ”toate experiențele negative din ultimii ani să nu le facă mai egoiste pe unele state membre, ci dimpotrivă să înțeleagă că numai prin unitate și solidaritate vom reuși să păstrăm această structură puternică de care au beneficiat toți și care a adus avantaje tuturor statelor membre”.