După ce Parlamentul European a votat acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare, aceste fonduri suplimentare vor putea fi utilizate pentru programe finanțate din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) oferă deja alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de asistență materială de bază persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele și finanțează activități de sprijinire a incluziunii sociale a acestora. În medie, din 2014, aproximativ 13 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de sprijin din partea acestui fond.

Potrivit unui raport al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cererea înregistrată în băncile de alimente a crescut cu până la 50 % în comparație cu perioada anterioară pandemiei de COVID-19.

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde de euro, include o sumă de 47,5 miliarde de euro pentru REACT-EU.

Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Țările UE dispun de flexibilitate pentru a decide modul în care distribuie resursele suplimentare din cadrul REACT-EU între diferitele fonduri. Majoritatea statelor membre intenționează să aloce o parte dintre aceste fonduri suplimentare către FEAD, ceea ce va permite programelor să ofere în continuare sprijin persoanelor care au cea mai mare nevoie de acesta.

Datorită modificării Regulamentului FEAD, rata de cofinanțare a UE poate ajunge acum până la 100 %, pentru a garanta că statele membre dispun de mijloace financiare suficiente pentru a pune rapid în aplicare măsuri de sprijinire a celor mai defavorizate persoane.

În plus, în conformitate cu REACT-EU, 11 % dintre resursele suplimentare pentru anul 2021 vor fi prefinanțate.

România începe o campania națională de evaluare a ajutoarelor sociale

Noul ministru al muncii, Raluca Turcan, a anunțat pe Facebook, pe 16 ianuarie, că a cerut ”reluarea verificărilor anchetelor sociale ale primăriilor”.

”Sunt doi ani de zile de când astfel de controale nu au mai avut loc. Am un deosebit respect pentru munca funcționarilor din asistență socială a primăriilor, știu că uneori lipsa personalului le îngreunează situația, însă cred că Inspecția Socială trebuie să se asigure că datele sunt cele corecte. De altfel, la nivel de guvernare, i-am asigurat pe români că cei care pur și simplu nu vor să muncească nu o să mai fie duși în spate de oamenii harnici", a spus Raluca Turcan.

Astăzi, ministrul a scris pe aceeași rețea de socializare că această campania națională de evaluare a ajutoarelor sociale va demara în curând, unul dintre obiective fiind identificarea beneficiarilor care se află în situații cu adevărat vulnerabile, fiind inapți de muncă.

"Împreună cu reprezentanții Asociațiilor Orașelor, Municipiilor și Comunelor din România, am discutat astăzi (miercuri - n.r.) despre obiectivele acestei campanii și despre modul de lucru. Vom identifica, în primul rând, beneficiarii de ajutoare sociale care se află în situații cu adevărat vulnerabile, fiind inapți de muncă, persoane cu vârstă de pensionare sau care au în întreținere copii mici. Pentru această categorie de beneficiari, vom identifica măsuri integrate de sprijin pentru a reduce gradul de vulnerabilitate", a anunțat ministrul muncii.

În plină pandemie, Raluca Turcan caută soluții pentru creșterea gradului de ocupare în rândul beneficiarilor de ajutor social care pot munci: ”Piața muncii ar putea absorbi o parte din persoanele apte de muncă din cele aproximativ 170.000 care primesc venit minim garantat, în România”.

Potrivit explicațiilor sale, creșterea ocupării este un obiectiv de prim rang al tututor politicilor europene în domeniul social. Turcan mai spune că anchetele sociale sunt ”o obligație legală și ele reprezintă o etapă importantă pentru o mai bună țintire a efortului de asistență socială al statului român”.

Jurnalista Diana Oncioiu critică abordarea ministrului muncii, prezentând câteva cifre oficiale:

”În iunie 2018 erau în toată țara 201.094 beneficiari apți de muncă în căutarea unui loc de muncă:

- 35.656 nu știau să scrie și să citească

- 60.817 aveau patru clase/școală generală incompletă

- 74.812 au terminat opt clase

- 29.809 au peste opt clase

Și ca să avem o imagine completă a realității propun să corelăm puțin datele. Din oferta ANOFM la nivel național, în luna iunie 2018 erau 6.155 de locuri de muncă pentru muncitor necalificat, manipulator mărfuri, muncitor în industria confecțiilor, ucenic. Sunt genul de locuri de muncă pentru care se bat, în primul rând, cei care au terminat opt clase, adică aproape 75.000 de beneficiari”. (Cifrele spun o altă poveste: "România degeaba” nu există - Dela0.ro).

Despre Războiul imaginar cu „asistații sociali” a scris și jurnalista Diana Meseșan în Scena9.ro, în 2018, după ce ”toate partidele din România s-au aliniat în spatele unui proiect de lege care modifică radical condițiile pentru acordarea ajutorului social și a cărui expunere de motive are la bază o minciună: «În România există aproape 7 milioane de persoane asistați sociali, adulți și copii. Deși se plâng de sărăcie, mulți dintre aceștia, nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat, decât să se angajeze»”.