Pe o stâncă de la intrarea în Omiš, chiar lângă pitorescul canion al râului Cetina, e amplasat un hotel de familie. Dar Villa Dvor nu este o vilă obișnuită de pe malul Mării Adriatice, ci un fel de pionier, bazat pe agricultura ecologică și autonomie

Ghidată de ideea că „este dificil să păcălești papilele gustative", familia Ćurlin pune calitatea produselor pe primul loc. Toate produsele proaspete servite oaspeților sunt cultivate organic chiar de ei. Spre exemplu, chiar în grădina de lângă hotel este depozitul de compost, „populat” cu viermi din California însărcinați cu producerea humusului - materia organică din sol care asigură hrana plantelor.

Dar aceasta este doar o mică parte a poveștii lor, care se bazează pe agricultura circulară. Ante Curlin, fratele mai mic al proprietarului, Petar, conduce o fermă de familie în Srijane, un sat de lângă Omiš. Cresc găini și oi, dar se mândresc tot timpul cu scroafele lor și cu faptul că prosciutto lor este un produs dalmatian original.

Tatăl, Petar, este principalul bucătar în renumitul restaurant „Knez”. Este, de asemenea, economist și lector universitar în Split, precum și un membru activ al asociațiilor de turism atât la nivel local, cât și național.

Provine dintr-o familie de proprietari de restaurante dar și cooperează cu școala din Omiš, astfel încât mulți viitori bucătari din zonă să-și înceapă formarea profesională sub tutela sa.

„Oaspeții noștri revin mai ales datorită atmosferei familiale și alimentare. Toți sunt familiarizați cu conceptul de sustenabilitate, precum și cu eticheta noastră de hotel eco-familial", a spus Petar Curlin pentru EURACTIV.

„Nu-l voi uita niciodată pe unul dintre oaspeții noștri din Franța, care ne-a încercat roșiile cultivate acasă și a strigat: 'Nu am simțit acest gust în ultimii 65 de ani!'. Oaspeții noștri danezi vin de mai multe ori pe an, doar pentru mâncare", a explicat proprietarul, adăugând că la hotelul său sunt angajați mai ales oameni din zonă, iar unii lucrează acolo de peste 30 de ani.

Din punct de vedere energetic, hotelul este 100% autosuficient. Pe acoperiș au fost instalate centrale solare de 24 KW. Cu ajutorul Facultății de Electrotehnică din Split, proprietarii au brevetat și un „lift termic”, care menține temperatura hotelului cu ajutorul râului Cetina, a cărui apă este împinsă de o pompă brevetată în sala de mașini a hotelului.

Hotelul are, de asemenea, un sistem care recuperează căldura de la aparatele de aer condiționat și o folosește pentru a încălzi apa curentă.

Matej, cel mai mic dintre cei patru fii, explică în ce măsură „familie” este termenul operativ din Villa Dvor. Un bucătar excelent, el își ajută adesea tatăl în bucătăria hotelului, dar lucrează și la recepție și transportă bagaje pentru oaspeți.

Mama lui, Marija, cunoscută pentru delicioasele ei produse de patiserie, se ocupă de micul dejun. Cel mai mare fiu, Stipe, îi calcă pe urme tatălui cu pasiunea sa pentru inovație, în timp ce un alt fiu, Ante, este responsabil de vânzări.

Acum este o afacere armonioasă, dar începuturile au fost foarte provocatoare, și din cauza lipsei unui sprijin adecvat din partea autorităților.

Drumul a fost lung de la achiziționarea, în urmă cu 20 de ani, a unei clădiri construite în 1937 într-o licitație publică, după ce nimeni altcineva nu a manifestat vreun interes, până la o afacere de familie bine îngrijită.

Conceptul de durabilitate, spune Petar, este parte din perspectiva sa asupra vieții încă din copilărie, datorită creșterii sale la sat, unde nimic nu se risipește, și a ales să transmită această atitudine și restului familiei.

Fazele timpurii ale turismului durabil

Cu toate acestea, Villa Dvor este unul dintre puținele exemple autentice de turism durabil din Croația, chiar dacă termenul este frecvent utilizat în toate documentele strategice și planurile de acțiune pentru pilonul economic al țării.

Turismul generează aproape 20% din PIB al celui mai tânăr membru al UE, dar se bazează în continuare pe hoteluri de turism de masă, multe dintre ele construite în timpul comunismului, și cazare în proprietăți private și există puține planuri concrete de a merge spre afaceri familiale sustenabile.

În practică, depinde de cei care oferă cazare să decidă cum și cât doresc să se adapteze la liniile directoare pentru un turism durabil. Mulți se plâng că o serie de puncte din orientări sunt foarte scumpe și prea complicate.

„După părerea mea, cea mai mare problemă este suma imensă de împrumutat pe care trebuie să o obțină antreprenorii pentru a începe o astfel de afacere. Când ești îndatorat, nu îți poți permite să îți dedici timpului unor considerații pe termen lung, ci îți direcționezi afacerea spre o recuperare cât mai rapidă a investiției”, a spus Petar Ćurlin.

Pentru hotelierii privați din locații îndepărtate, rurale sau de pe numeroasele insule din Croația, o altă provocare majoră o reprezintă opțiunile foarte limitate pentru achiziții și gestionarea deșeurilor.

Și după ce s-au confruntat cu toate aceste probleme pentru a fi „durabile”, cei mai mulți dintre ei se întreabă dacă pot obține vreun profit dacă conduc o afacere sustenabilă.

„Hoteluri precum Villa Dvor pot fi profitabile dacă reușesc să ajungă la o anumită nișă de oaspeți care sunt dispuși să plătească 'câțiva cenți în plus' pentru cazare în proprietăți durabile. Există cu siguranță clienți interesați pe piață, sunt în mare parte din străinătate”, a spus Neda Telišman-Košuta de la Institutul pentru Turism din Croația.

„Având în vedere că Croația este cunoscută pentru rezultatele proaste în implementarea propriilor strategii, din păcate am ajuns la un punct în care termenul 'turism durabil' înseamnă în mare parte promisiuni goale. Se vede în documente, dar nu și în viața reală”, a adăugat ea, subliniind în același timp importanța echilibrului dintre cei trei piloni ai sustenabilității: economie, societate și mediu.

„Pentru a menține economia sustenabilă, componentele sociale și de mediu suferă de obicei. Este un fenomen global, a cărei manifestare cea mai evidentă o reprezintă schimbările climatice”, a mai spus Telišman-Košuta.

Ea a explicat că turismul croat este ghidat de indicatori economici, cum ar fi sosirile, înnoptările și consumul, și există presiunea de a atinge niveluri tot mai ridicate în fiecare sezon, în detrimentul mediului.

Cea mai mare provocare pentru turismul croat, potrivit ei, constă în modul în care ocupă spațiul.

„Turismul distruge agresiv mediul înconjurător, dar numai dacă i se permite acest lucru. Tinde să graviteze către locații care sunt atractive datorită frumuseții lor naturale. În același timp, paradoxal, distruge astfel de locuri dacă standardele de bază nu sunt respectate”, a spus Telišman-Košuta, adăugând că și alte țări mediteraneene se confruntă cu aceeași problemă.

Cu toate acestea, una dintre cele mai dureroase probleme cu care se confruntă Croația se referă la clădirile nereglementate în așa-numitele „zone de construcție”, care de obicei nu sunt conforme cu cerințele locale de infrastructură și capacități.

„Dat fiind creșterea rapidă a numărului de unități de cazare, trebuie să ne întrebăm dacă avem suficientă apă, electricitate, canalizare și locuri de parcare pentru cererea suplimentară din timpul sezonului de vârf”, a avertizat Telišman-Kosuta.

Cum se remediază această problemă? Potrivit expertului în turism, foarte greu.

„Trebuie să înceapă de la stat și politicile sale. Deoarece reformele fiscale sunt un instrument foarte nepopular, în special în Croația, unde închirierea a fost încurajată ca formă de politică socială, nimeni nu este interesat să abordeze această problemă”, a spus Telišman-Košuta.

Dar ea crede că încă există motive de optimism prudent, deoarece „tendințele se schimbă” și „clienții sunt din ce în ce mai orientați spre sustenabilitate”.

Petar Ćurlin este de acord, estimând că oaspeții preocupați de problemele de mediu reprezintă acum aproximativ 5% din numărul total de turiștii, dar procentul ar putea crește spre 30-40% în următorii 15 ani.

„Această pandemie globală este groaznică, dar unul dintre efectele sale utile este că oamenii sunt acum mai conștienți de faptul că trăind cu natura, și în natură, aduce progres. Cred că vom vedea o importantă schimbare de abordare”, a mai spus el.

[Material realizat de Helena Lovrić și Tea Trubić Macan, de la EURACTIV.hr. Editat de Zoran Radosavljevic. Traducerea și adaptarea în limba română: Bogdan Neagu]