Articole despre Asistență pentru dezvoltare

În ultimii 10 ani, evoluția României în domeniul cooperării pentru dezvoltare a fost semnificativă.

Ambițioasa Agendă 2030, propusă de Națiunile Unite la finele lui 2015, reprezintă un program universal de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile. Care sunt însă acțiunile concrete propuse și ce obiective și-au asumat statele ONU?

A doua ediție a Galei Solidarității Internaționale a premiat nouă câștigători, reprezentanți ai ONG-urilor, instituțiilor publice, mediului academic, tineri, activiști, jurnaliști și profesori ce au promovat dezvoltarea internațională.

Cartografierea specialiștilor și instituțiilor din România, cu o vastă expertiză în procesul de reformă și dezvoltare ai ultimilor 26 de ani,devine posibilă printr-un instrument online care oferă acces direct la proiecte și finanțări internaționale.

Reprezentanta Permanentă PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva, îndeamnă la o implicare comună și la îndeplinirea angajamentelor incluse în Noua Agendă 2030, de către fiecare stat, prin asumarea noilor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Ambasadorul român îndeamnă la empatie față de refugiați, subliniind rolul ONU în soluționarea crizei refugiaților. În același timp, Ion Jinga spune că fără ONU numărul conflictelor între state și al războaielor civile ar fi fost mult mai mare.

Victor Micula, secretar de stat în MAE, vorbește, într-un interviu pentru EurActiv România, despre noutățile aduse de legea privind cooperarea internațională pentru dezvoltare, regândirea zonelor de interes și impactul proiectelor implementate.

Executivul a aprobat ieri (6 iulie) proiectul de lege privind asistența oficială pentru dezvoltare, reconfirmând MAE statutul de coordonator al acestui sector. În 2015, Rep. Moldova a rămas principalul beneficiar RoAid (18.5 mil. dolari).

Criza refugiaților și agresiunile rusești sunt două din marile provocări pentru care donatorii, în special cei din Europa Centrală și de Est, trebuie să caute răspunsuri. Vom asista la o re-orientare a priorităților geografice ale noilor donatori?

Țările din Europa Centrală și de Est sau “noii donatori” ai UE cum mai sunt ele cunoscute au reușit ca, după aderare, să transforme procesul negocierilor, al unor reforme instituționale majore și nu de puține ori dureroase, în “lecții”.

După un an de crize și evenimente tragice am putea rămâne ușor cu impresia că lumea se duce pe apa sâmbetei. Totuși există destule argumente că teoria nu e valabilă.

Anul 2015 a fost Anul European al Dezvoltării, primul din istoria anilor tematici ai UE care se referă la acțiuni externe ale Uniunii, nu la probleme interne. Bilanțul ultimilor 15 ani este unul bun. A nu se crede însă că lumea a scăpat de probleme.