Ministrul de finanțe Ionuț Mișa s-a dus să asiste la ședința de politică monetară a conducerii BNR, programată pentru marți dimineață, după ce șeful Guvernului și-a exprimat nemulțumirea față de (non-)activitatea băncii centrale.
Guvernul a adoptat miercuri prima rectificare a bugetului din acest an, motivată de o creștere economică mai mare, dar folosită de coaliția PSD-ALDE pentru măsuri mai degrabă electorale.
Rectificarea bugetară va aduce o suplimentare a cheltuielilor făcute de stat, pentru că și creșterea economică va fi mai mare decât cea preconizată la început.
Peste 97% dintre companiile mici și mijlocii nu susțin plata defalcată a taxei pe valoarea adăugată, pentru că va avea efecte negative asupra activității lor.
Senatorul liberal Florin Cîțu a provocat vâlvă cu o declarație privind introducerea unei taxări a activelor bancare care să aducă mai mulți bani la buget. După această declarație, acțiunile băncilor listate la bursa din București au coborât puternic.
Ministrul finanțelor s-a gândit că ar fi mai bune două majorări mai mici de taxe la distanță de două săptămâni, decât una mare dintr-un foc. În total, accizele la combustibili vor crește cu 0,32 de lei per litru.
În goana disperată pentru a face rost de bani să acopere deficitul bugetului de pensii și creșterile promise pensionarilor, guvernanții revin la idei aplicate și în trecut: tăierea sumelor virate de stat în conturile private de pensii.
Guvernul spaniol urmează să facă presiuni asupra Franței, Germaniei și Italiei pentru aprofundarea Uniunii economice și monetare prin stabilirea unui buget al zonei euro, precum și a unui ministru de finanțe.
După impozitul pe cifra de afaceri și impozitul pe gospodărie, guvernanții renunță la alte două măsuri care au provocat ample discuții: taxa de solidaritate și trecerea contribuțiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.