Obiectivul României privind absorbția fondurilor europene este de 1,9 miliarde de euro în acest an, spune ministrul de profil. România trebuie să atragă peste 30 de miliarde de euro și suntem în al cincilea din cei șapte ani ai cadrului financiar.
Comisarul pentru Politici Regionale face o pledoarie, într-un editorial, pentru menținerea politicii de coeziune în noul exercițiu bugetar, înainte de primul draft al viitorului buget care va fi publicat săptămâna viitoare de Gunther Oettinger.
Executivul consideră că poate crește absorbția și evita dezangajarea unor fonduri europene printr-o modificare ce vizează posibilitatea de a încheia contracte de finanțare cu o valoare mai mare decât alocările initiale din Programele Operaționale.
Berlinul e dispus să plătească mai mult la bugetul UE post-Brexit, dar pune mai multe condiții, inclusiv legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Până la sfârșitul săptămânii trecute, România primise de la Comisia Europeană peste un miliard de euro pentru investițiile finanțate din programele operaționale.
România a cheltuit doar 2% din banii europeni alocați programării 2014-2020, respectiv 936,3 milioane euro, în timp ce state precum Bulgaria și Polonia au avut 9%, respectiv 8%, potrivit datelor Comisiei Europene.
Acestea reclamă faptul că procesul de evaluare a cererilor de finanțare în cazul POCA nr. CP 2/2017 a fost "grav viciat". Multe proiecte au fost respinse pentru că, în MySmis, contribuția apare ca fiind mai mare decât minimum prevăzut în ghid.
Comisia Europeană insistă ca România să realizeze autostrada Pitești-Sibiu, care este în prezent un segment lipsă a Coridorului pan-european Rin-Dunăre, parte a rețelei trans-europene de transport (TEN-T).
Uniunea Europeană nu prea are mijloace de sancționare a guvernelor care încalcă valorile democratice. Comisarul pentru Justiție, Vera Jourova, propune retragerea fondurilor pentru țările în care nu este respectat statul de drept.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.