Peste 56% dintre români cred că România nu ar trebui să primească refugiați, iar dintre aceștia 82,1% consideră că trebuie să stabilim singuri cota pe care o putem primi, potrivit unui sondaj INSCOP publicat marți.
După săptămâni de discuții și negocieri, statele UE nu dau semne că au ajuns la un acord privind distribuirea a 120.000 refugiați. Esticii se opun în continuare cotelor obligatorii, astfel că nu se întrevede o soluție la Consiliul JAI de marți.
Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat, luni, că se așteaptă la un acord privind distribuirea, pe baze voluntare, a 160.000 de refugiați, la reuniunea extraordinară a JAI de marți.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat, joi, convocarea unui summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern, pe 23 septembrie, la o zi după Consiliul JAI.
România ar putea folosi fonduri UE pentru noi centre de primire, dacă va fi obligată de UE să primească mai mulți refugiați, a declarat Klaus Iohannis, precizând că mandatul lui Oprea la JAI va fi asemănător cu cel de la precedentul Consiliu.
Parlamentul European, reunit în ședință de urgență, a votat, joi, în favoarea propunerii Comisiei Europene privind repartizarea a 120.000 de refugiați din Italia, Grecia și Ungaria, după formula cotelor obligatorii, potrivit unui comunicat oficial.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că, în opinia sa, ideea cotelor obligatorii va dispărea, deoarece statele membre nu pot fi obligate să facă ceva ce nu pot, subliniind că există și alte forme prin care țările își pot arăta solidaritatea.
România va transmite, luni, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), că își va respecta angajamentele inițiale de a primi 1.785 de refugiați, însă ”cu modestie, dar și cu demnitate” va vota împotriva cotelor obligatorii.
Care sunt motivele pentru care România a decis să nu susțină propunerea Comisie Europene? Care este miza ”mecanismului permanent de relocare”? Sunt doar câteva întrebări la care consilierul prezidențial Leonard Orban a răspuns pentru EurActiv.ro.
Europa se confruntă cu cea mai mare criză a refugiaților de la războaiele din Balcani din anii '90. În viziunea Washington Post, UE are cinci opțiuni pentru a face față valului de refugiați.
Europa are nevoie de o politică privind refugiații, întrucât doar acționând împreună poate face față numărului mare al acestora, au afirmat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, și vicecancelarul Sigmar Gabriel.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.