Dintre țările UE, cea mai mare proporție de tineri care se confruntau cu privațiuni materiale și sociale semnificative în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%).
Aproape unu din doi adolescenți români (44,5%), cu vârste între 15 și 19 ani, trăiește în risc de sărăcie sau de excluziune socială, conform datelor Eurostat, citate de Word Vision România.
Majoritatea familiilor vulnerabile nu pot acoperi nevoile de bază ale copiilor și așteaptă ajutor de la actori non-statali, cum ar fi ONG-urile și Biserica.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat Municipiul Cluj-Napoca pentru prevederi ale unei Hotărâri care dezavantajează persoanele fără posibilități financiare, limitându-li-se accesul în mijloacele de transport în comun.
Olanda este unicul stat UE în care venitul minim îi împiedică pe oameni să cadă sub pragul sărăciei, arată un nou raport al Comisiei Europene, citat de euobserver.com.
Creșterea serioasă planificată a pragului de sărăcie pentru 2023 de la 413 de leva la 504 leva nu este suficientă și nu va reflecta în mod adecvat inflația.
Prima tranșă de ajutoare pentru achiziționarea de alimente și mese calde oferite va ajunge la beneficiari în perioada 20-24 iunie, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
În România, unul din doi copii este supus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală, în vreme ce 41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială și 6 copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viață.
Românii și bulgarii sunt cetățenii cei mai supușl riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, arată datele prezentate vineri de biroul de statistică al UE, Eurostat.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.