In comentariile sale privind reuniunea ministeriala de la Londra, comisarul european pentru educatie, formare profesionala, cultura si tineret, Ján Figel’, a afirmat:

„Reformele de la Bologna sunt importante, insa acum Europa ar trebui sa depaseasca limitele acestora, intrucat universitatile ar trebui, de asemenea, sa modernizeze continutul programelor lor de studii, sa creeze centre universitare virtuale si sa-si imbunatateasca modul de gestionare. De asemenea, acestea ar trebui sa-si profesionalizeze conducerea, sa-si diversifice sursele de finantare si sa se deschida pentru noi tipuri de studenti, intreprinderi si societate in general, atat in Europa, cat si dincolo de granitele ei. Tarile ar trebui sa-si modernizeze sistemele de invatamant superior in toate domeniile de activitate – educatie, cercetare si inovare – conferindu-le un caracter mai coerent, mai flexibil si mai sensibil la necesitatile societatii. Acestia ar trebui sa fie pasii fundamentali spre realizarea obiectivelor Spatiului european al invatamantului superior, precum si ale Spatiului european al cercetarii".

Principalele reforme ale procesului de la Bologna vizeaza:
• structura studiilor superioare in trei cicluri (licenta, masterat, doctorat),
• asigurarea calitatii in invatamantul superior si
• recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii

Un Eurobarometru recent, realizat in randul cadrelor didactice din invatamantul superior, arata ca marea majoritate a cadrelor didactice sunt de acord ca institutiile lor ar trebui sa se deschida pentru studentii adulti. Sondajul indica, de asemenea, o sustinere semnificativa a reformei invatamantului superior, majoritatea cadrelor universitare fiind de parere ca institutiile lor au nevoie de mai multa autonomie si de o mai buna gestionare interna. Ei considera ca parteneriatele cu intreprinderi si concurenta intre centre vor consolida pozitia universitatilor si ca finantarile private si taxele de scolarizare constituie o sursa acceptabila de venit suplimentar. Marea majoritate a acestora recunosc necesitatea unor standarde de calitate si a unor etichete de calitate europene si majoritatea cred ca mobilitatea studentilor ar trebui sa devina o parte obligatorie a programelor de studiu.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi mai mari pentru ca „invatarea pe toata durata vietii” sa devina o practica cotidiana in universitati. Sprijinul financiar este oferit prin noul Program de invatare pe toata durata vietii (actiunile Erasmus), prin cel de-al saptelea Program-cadru de cercetare al UE si prin Programul pentru competitivitate si inovare, precum si prin fondurile structurale si imprumuturi acordate de BEI.

O sarcina importanta va fi punerea in aplicare a noului Cadru european al calificarilor pentru invatare pe toata durata vietii (UE), care corespunde cu cadrul calificarilor pentru Spatiul european al invatamantului superior (Bologna). 

Potrivit Raportului de evaluare a procesului de la Bologna, Londra - 2007, principalele probleme pe care trebuie sa le rezolve invatamantul superior romanesc sunt:
- crearea Cadrului National al Calificarilor, pe baza rezultatelor educatiei si descrise din punct de vedere al cunostintelor -competentelor-abilitatilor;
- separarea institutiilor de invatamant superior: de educatie, de cercetare si de educatie si cercetare;
- trecerea de la paradigmele de educatie bazate pe predare, la cele bazate pe invatare;
- evaluarea tuturor institutiilor de invatamant superior si a tuturor programelor de studii;
- cresterea finantarii invatamantului superior, alocata in conformitate cu calitatea lui;
- transferabilitatea burselor;
- pregatirea celor care ii pregatesc pe altii;
- crearea Strategiei Viabile de Dezvoltare a Educatiei.

In ceea ce priveste masurile luate pentru promovarea atractivitatii Spatiului European al Invatamantului Superior (SEIS), Romania a incheiat conventii cu tari din afara Uniunii Europene, in urmatoarele domenii: recunoasterea studiilor, schimbul de studenti, cercetarea si schimbul de profesori, care promoveaza invatamantul superior din Romania in conformitate cu Procesul Bologna.

Pentru largirea accesului la invatamantul superior de calitate, in Romania s-au luat masuri, atat pentru largirea accesului la invatamant superior al tinerilor dezavantajati din punct de vedere social (in special pentru cei care provin din mediul rural), cat si pentru sprijinirea celor mai buni studenti pe parcursul studiilor (28% din numarul total de studenti primesc un tip de bursa: de excelenta, de studii, sociala sau de cercetare).

De asemenea, in baza Programului Cadru 7 de cercetare al UE (FP7), care se va desfasura in perioada 2007 - 2013, prin Programul de Excelenta a Cercetarii (CEEX) desfasurat de ANCS, sunt deja promovate parteneriate intre universitati si industrie, prin intermediul proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniile de inalta tehnologie.

In plus, in acord cu obiectivul educatiei permanente si a oportunitatilor de studiu flexibile, in invatamantul superior din Romania a crescut numarul programelor de studii, facilitand, astfel, studentilor accesul la o gama larga de cursuri optionale. Institutiile de invatamant superior din Romania mai organizeaza si cursuri de vara care le permit studentilor sa acumuleze un numar de credite ECTS. (Sistemul European de Credite de Transfer si Acumulare). 

Totodata, pentru pregatirea profesionala a adultilor, functioneaza, in prezent, 31 de centre de evaluare si recunoastere a educatiei premergatoare, care evalueaza 61 de profesii si calificari (detalii: www.cnfpa.ro).

Spatiul european al invatamantului superior in context mondial

Ministrii vor adopta, la Londra, o strategie menita sa sprijine pozitia invatamantului superior european intr-un context mondial.

Masurile vor include:
- o furnizare mai eficienta a informatiilor;
- promovarea atractivitatii si competitivitatii institutiilor europene de invatamant superior;
- incurajarea parteneriatelor;
- consolidarea dialogului politic si ameliorarea acordurilor de recunoastere reciproca.

Comisia sustine concret aceasta strategie mondiala oferind sprijin pentru reformele in invatamantul superior in tarile vecine ale UE prin diferite programe, in special prin programul Tempus.

Relatiile cu alte continente sunt sustinute printr-o serie de programe de cooperare: UE – SUA/Canada, Asia-Link, Edu-Link, ALFA si ALBAN pentru America Latina si noul program Nyerere pentru Africa.

Exista, de asemenea, programul Erasmus Mundus prin care se ofera burse pentru studentii din toata lumea care doresc sa studieze in cadrul programelor integrate de masterat in diferite tari europene.

Procesul de la Bologna numara in prezent 45 de tari, fata de 29 de tari in 1999, si va integra inca o tara, Muntenegru, la reuniunea ministeriala de la Londra.

Recentul raport de evaluare a procesului de la Bologna, prezentat ministrilor la Londra, concluzioneaza ca s-au inregistrat „progrese importante” in punerea in aplicare a reformelor de la Bologna, iar Raportul Eurydice al Comisiei sustine concluzia pozitiva.

Pentru mai multe informatii:
https://ec.europa.eu/education/policies/educ/bologna/bologna_en.html
https://www.dfes.gov.uk/bologna/

Sursa: Comisia Europeana, MEcT