'PROGRESS' - program european de finantare a fortei de munca Programe de formare Cetatean UE : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Cetatean UE > Programe de formare > 'PROGRESS' - program european de finantare a fortei de munca

'PROGRESS' - program european de finantare a fortei de munca

Publicat: 7 Iunie 2007 @ 09:13

Pana in anul 2007, activitatile Uniunii Europene in sfera fortei de munca, incluziunii, protectiei sociale si promovarii egalitatii de sanse erau finantate din diverse programe comunitare. In scopul eficientizarii acestor finantari si aplicarii lor mai coerente, Comisia Europeana a propus compactarea acestor finantari intr-un singur program, "PROGRESS", dotat cu un buget de 743 milioane euro pe 7 ani. Cui ii este destinat, care-i sunt obiectivele si componentele, cine are acces la finantari si cum se impart banii pe diverse capitole ? Dr. Radu Serban

Esenta programului “PROGRESS”
Un buget al U.E. de 743 milioane euro este disponibil, in perioada 2007 – 2013, prin programul “PROGRESS” , atat pentru analize, transfer reciproc de practici reusite, avertizare timpurie si diseminare de informatii, cat si pentru asistenta tehnica acordata principalilor actori pe piata muncii. Programul cuprinde cinci sectiuni : ocuparea fortei de munca ; protectie si incluziune sociala ; conditii de munca ; diversitate si combaterea discriminarii ; egalitate intre femei si barbati.

Ce isi propune programul ?

Inainte de a lua masuri de ameliorare a situatiei angajarii fortei de munca, trebuie cunoscuta bine starea de fapt a pietei muncii. Pentru aceasta “Progress” isi propune sa faciliteze o mai buna cunoastere a realitatii din statele membre, evaluand procesele, efectuand analize si monitorizand politicile existente.

Cunoasterea realitatii pe un palier social precum cel al ocuparii fortei de munca necesita instrumente statistice, motiv pentru care “Progress” isi propune sa dezvolte formule statistice si indicatori de evaluare si comparare a situatiei in diverse state si regiuni.

Programul urmareste modul de implementare a legislatiei si politicilor europene , pentru a se face apoi recomandari de masuri comunitare. Sigur ca finalitatea ramane ambigua, neexistand institutii clare si masuri de pedepsire a celor ce nu aplica normele, dar macar blamarea elevilor nesilitori poate avea efect.

Munca in retea are virtutile ei, iar “Progress” isi propune sa le valorifice, promovand bunele practici, schimbul de idei si cunoasterea reciproca a celor mai performante solutii in angajarea si valorizarea resurselor umane.

Pentru a-si vinde mai bine marfa la public », a-si face cunoscute politicile de ocupare a fortei de munca, de protectie si incluziune sociala si de ameliorare a conditiilor de munca, U.E. isi propune o politica de comunicare cu cetatenii si de constientizare a responsabilitatilor si oportunitatilor.
Conectati in adevarate retele, principalii actori de pe scena sociala europeana sunt stimulati, prin programul “Progress”, sa-si dezvolte capacitatea de a promova si sustine politicile sociale europene.

Formule de actiune

Obiectivele precizate mai sus limiteaza destul de mult gama de finantari, reflectand si gradul redus de armonizare legislativa, sau de integrare in general, pe segmentul social.

Programul actioneaza, in primul rand in sfera analizelor, asa cum rezulta din cele 5 sectiuni ale sale. Apoi, finanteaza comunicarea, transmiterea de informatii si cunostinte, actiunile de diseminare a celor mai bune practici si de alerta timpurie.

Care sunt subiectii finantarilor ? Deceland frazeologia specifica programelor europene, se pot intrevedea, printre actorii beneficiari ai “Progress”, analistii, cercetatorii si grupurile de lucru angrenate in adevarate retele europene, organizatorii de seminarii si entitatile de studii la nivel european, dar si initiatorii schimburilor de functionari intre diverse state membre si ai cooperarilor la nivel de institutii internationale.
Cine a lucrat cu TAIEX (Technical Assistance Information Exchange Office) poate face o paralela, deoarece si acolo finantarile se limitau la asistenta tehnica, iar initiativa era conditia primordiala a accesarii fondurilor.

M-am ocupat direct de organizarea unui mic proiect finantat integral de TAIEX, in anul 2001. In scopul documentarii directe la Bruxelles, in institutiile comunitare, au fost reuniti in capitala europeana timp de doua zile toti consilierii economici ai Romaniei din statele membre, in interactiune cu diversi oficiali din institutiile cheie europene. Finantat 100 % de TAIEX, proiectul si-a atins scopul de diseminare a informatiei pe segmentul reprezentarii economice in strainatate, la principalii actori romani interesati.

Aparent minor, efectul unui asemenea proiect se poate simti in timp si se poate propaga mai larg in mediul respectiv,pe principiul bulgarelui de zapada.

Deplasarea la Bruxelles a unui grup de 30 de romani responsabili cu politicile sociale si familiarizarea lor cu Strategia Europeana a Muncii (European Employment Strategy - EES), de exemplu, nu poate avea decat efecte benefice. Dincolo de acest exemplu, imaginatia romanilor va fi pusa la incercare, pentru a prezenta proiecte viabile prin care sa acceseze banii din “Progress”, mai ales ca programul dispune de o lista intreaga de obiective operationale, pentru fiecare din cele 5 sectii, in parte.

1. Sectiunea ocuparea fortei de munca
Programul urmareste sa sprijine aplicarea „Strategiei Europene a Muncii”, prin introducerea si dezvoltarea unor indicatori statistici pe care sa-i utilizeze in studii si analize, asa incat sa se inteleaga mai bine situatia de fapt pe piata muncii. Pentru ca Orientarile si Recomandarile Europene privind Ocuparea Fortei de Munca » (European Employment Guidelines and Recommendations - EEGR) sa nu ramana litera moarta, “Progress” monitorizeaza si evalueaza masura in care ele sunt aplicate in iteractiune cu EES si cu celelalte politici europene cu tenta sociala.

In contextul EES, promoveaza cunoasterea reciproca, organizand schimburi intre diverse state membre, pe politici si metode de ocupare.

Antrenand actorii regionali si locali, programul stimuleaza constientizarea nevoii de politici sociale, promoveaza dezbaterile pe teme de angajare a fortei de munca, asa incat sa disemineze cat mai larg informatiile pe aceasta tema.

2. Sectiunea protectie si incluziune sociala
O metoda bine cunoscuta in integrarea economica europeana, Metoda Deschisa de Coordonare (Open Method of Coordination – OMC) joaca un rol esential in zona protectiei si incluziunii sociale. In scopul cunoasterii starii de protectie si incluziune sociala si a realitatilor in regiunile sarace, “Progress” isi propune sa utilizeze statisticile, analizele si studiile, pe care apoi sa le utilizeze in evaluarea masurii in care OMC se aplica in diverse zone.

De asemenea, promoveaza schimbul de politici privind strategiile de protectie sociala si incluziune, asa incat practicile care s-au bucurat de cel mai mare succes sa se poata extinde.

Declansand dezbateri, indeosebi in randul ONG-urilor, “Progress” cauta sa sensibilizeze societatea la nevoia de incluziune si protectie sociala.

Prin expertii existenti in fiecare stat membru, angrenati in retele europene, programul cheama la dezvoltarea abilitatilor de a promova politicile existente la nivel unional.

3. Sectiunea conditii de munca
Obiectivele operationale ale acestei sectiuni tintesc spre ameliorarea conditiilor de munca si a mediului in care se munceste, incluzand conditiile de sanatate si protectia muncii.

Pe lista acestor obiective se regasesc studiile si analizele de impact ale politicilor, lesgislatiei si practicilor europene existente, asupra conditiilor de munca. Incurajand aplicarea legislatiei muncii existente la nivel unional, prin monitorizare, cursuri de training si crearea de retele intre entitatile specializate din diverse state, “Progress” urmareste in final ridicarea standardelor de munca.

Prin actiuni preventive in sfera sanatatii si securitatii muncii, programul urmareste reducerea gradului de imbolnaviri profesionale si al numarului accidentelor la locul de munca.

Punand in dezbatere cat mai larga conditiile de munca, programul stimuleaza interesul pentru aceasta tematica si deschide calea unor masuri de ameliorare a situatiei.

4. Sectiunea diversitate si combaterea discriminarii
Eliminarea discriminarilor pe piata muncii se urmareste prin evaluarea impactului legislatiei existente, utilizand ca instrument analizele si studiile, bazate pe statistici. Pregatirea specialistilor, monitorizarea aplicarii normelor si crearea de retele de specialisti vor fi obiective operationale concrete. Circularea informatiile despre situatiile concrete existente in diverse tari in materie de discriminare pe piata muncii, ca si promovarea dezbaterilor pe aceste teme vor beneficia de finantari din “Progress”, in scopul promovarii politicilor comunitare in domeniu.

5. Sectiunea egalitate intre femei si barbati
Studiile si analizele vor fi si pe acest palier principala parghie de ameliorare a intelegerii starii de fapt, evaluand masura in care se aplica normele comunitare, pentru a stabili un punct de plecare in viitoarele politici de egalitate intre femei si barbati. Practica unor cursuri de perfectionare profesionala si de cooperare intre organismele de specialitate se va extinde, beneficiind de fonduri din acest program. La fel ca si la celelalte 4 sectiuni, se pune accent si pe diseminarea informatiilor, stimularea dezbaterilor si promovarea celor mai reusite practici, pentru a sustine politicile comunitare.

Cine poate avea acces la “Progress” ?

Programul “Progress” este deschis publicului larg si organismelor private, institutiilor si persoanelor particulare, dupa cum urmeaza: statelor membre; serviciilor de angajare a functionarilor publici; autoritatilor locale si regionale; organismelor specializate care s-au creat in baza legislatiei europene; partenerilor sociali; organizatiilor neguvernamentale; universitatilor si institutelor de cercetari; expertilor in evaluare; institutelor nationale de statistica; mass – media.

Pe langa statele membre ale U.E. (de la 1 ianuarie 2007 si Romania), la programul “Progress” au acces si statele membre ale AELS, tarile candidate si tarile din Balcanii Occidentali care au acorduri de stabilizare si asociere.

Cum se defalca bugetul?

Suma de 743 milioane € se defalca, pe cele 5 sectiuni, dupa cum urmeaza:
- ocuparea fortei de munca 23 % ;
- protectie si incluziune sociala 30 %;
- conditii de munca 10 %;
- diversitate si combaterea discriminarii 23 % ;
- egalitate intre femei si barbati 12 %.

Dupa aceasta distributie ramane un disponibil de 2 %, care se pune la dispozitia celor ce administreaza programul, pentru cheltuieli logistice.

Comisia Europeana va avea un Comitet de Program insarcinat cu implementarea.

Modalitati de alocare

Ca forma principala de alocare, dupa organizarea unor licitatii (concursuri de oferte), se vor incheia contracte de servicii cu cei ce castiga concursul. Se pot acorda subsidii partiale in urma unor licitatii, caz in care partea de cofinantare a U.E. nu trebuie sa depaseasca 80 % din totalul cheltuielilor cu proiectul respectiv.

Cat de utile sunt romanilor fondurile din „Progress”?

Fara indoiala, orice fonduri nerambursabile sunt binevenite in Romania, mai ales pe segmentul social. Critici se pot gasi, suficiente ca sa tempereze elanul celor interesati. Se poate spune, de exemplu, ca suma anuala de 106 milioane € impartita la 27 de state ar aduce Romaniei o medie anuala de maxim 4 milioane €. Poate sa para putin, fata de 6 miliarde cat ar fi asistenta anuala totala, dar daca ne raportam la entitatile care ar putea beneficia de acesti bani, ei pot fi o adevarata „mana cereasca”. Daca analistii potentiali beneficiari ai programului “Progress” ar pleca de la principiul „calul de dar nu se cauta in gura”, s-ar incumeta la pasi concreti spre accesarea acestor fonduri.

Sigur, banii se recicleaza intr-o anumita masura, expertii deja existenti in U.E. fiind, in mod firesc, unii din viitorii beneficiari.

Sigur, vor beneficia anumite elite si mai putin forta de munca romaneasca in sine, dar un mic proiect de acest gen poate coagula in jurul sau altele de mai mare anvergura, in viitor.
Sigur, birocratia ii va duce pe temerari in fata unor adevarate „teste Kafka”, dar numai cine incearca poate avea sanse de adjudecare, iar banii vor fi, oricum, utilizati de altii daca nu de romani.
Sigur, cei ce cauta justificari pentru inactiune vor gasi inca multe alte neajunsuri ale programului “Progress”, dar simplul fapt ca angajarea fortei de munca are un buget separat da noi sperante pentru o Europa Sociala mai vizibila.

Detalii privind programul “Progress” pot fi accesate pe http://ec.europa.eu/employment_social/”Progress”/index_en.html .