Foto: Rompres

Euforia momentului 1 ianuarie 2007 este inlocuita de trezirea la realitate. Tot mai multi romani simt ca lipsa resurselor, a educatiei si accesului la informatie ii transforma in perdanti ai aderarii. Increderea in institutiile statului – vitala pentru integrarea in UE - este mai subrezita decat in toamna trecuta.

EurActiv.ro: Ultimul Eurobarometru arata un nivel relativ stabil al increderii concetatenilor nostri in Uniunea Europeana, comparativ cu masuratorile din toamna trecuta. Cu toate acestea, starea de spirit s-a modificat vizibil in rau, cel putin in randul defavorizatilor tranzitiei, care, iata, sunt acum si mai expusi pauperizarii. Cum se impaca cele doua tendinte, aparent opuse?

Dumitru Sandu: Mare atentie la citirea datelor! Prezentarea pe care o facem rezultatelor Eurobarometrului nu este una simplista, de tip inventar, ci una de tip lectura a starii de spirit din Uniunea Europeana din perspectiva romaneasca. Din aceasta perspectiva constatam cateva lucruri. Aderarea a avut loc intr-un context marcat de decalaje puternice sociale intre Romania si anumite grupuri de tari din Uniunea Europeana, context dominat de schimbari rapide, neasteptate, neobisnuite. Ca cercetator, constati de aceasta data ca mediile nu te mai ajuta, deci nu mai poti emite judecati standard pe baza lor. Astfel, desi nivelul mediu de incredere al romanilor in UE ramane relativ acelasi, 65% acum fata de 67% in toamna anului trecut, daca te uiti cu o „lentila” buna la date constati ca nu este vorba despre stabilitate. Din contra, este vorba despre o schimbare importanta de opinie pe diferite segmente sociale. Vorbim despre o crestere a increderii in UE in cazul persoanelor cu educatie superioara, tinere, cu acces la informatie, la Internet, concomitent cu scaderea dramatica a euro-optimismului in randurile varstnicilor si muncitorilor necalificati.

EurActiv.ro: Putem schita, in acest moment, un portret robot al castigatorilor si perdantilor aderarii/integrarii Romaniei la/in Uniunea Europeana?

Dumitru Sandu: In cateva tuse rapide, iata ce putem spune: castigatorii sunt persoanele tinere, barbati din mediul urban, cu educatie superioara, cu acces la Internet; perdanti sunt toti acei romani care nu au acces la resurse, prin resurse intelegand bani, informatii, educatie. Cei mai multi se regasesc in aceasta a doua categorie.

EurActiv.ro: Pot fi ei asimilati perdantilor tranzitiei?
Dumitru Sandu: Oarecum, se schimba insa premisele. Daca in perioada pre-aderare resursele succesului erau capitalul politic, cel economic si cel relational, post-aderare va conta in primul rand capitalul uman. Capital uman este egal cu educatie, acces la activitati educationale, la informatii si la Internet. Este posibil sa asistam la o restratificare a societatii romanesti in functie de aceste elemente.

EurActiv .ro: Ati mentionat ca facand parte din portretul castigatorului faptul ca este barbat. Uniunea Europeana se doreste un spatiu al nediscriminarii. Care este explicatia?
Dumitru Sandu: In continuare societatea este de asa natura organizata incat majoritatea resurselor este asociata barbatilor: capitalul uman, capitalul material, capitalul relational si cel simbolic.

EurActiv.ro: In discutia noastra revine mereu accesul la Internet ca premisa a succesului individual in Uniunea Europeana. Din acest punct de vedere, sunt romanii la fel de inzestrati pentru succes ca europenii?
Dumitru Sandu: Nu. La nivelul Uniunii Europene, ponderea persoanelor care au acces la Internet de la domiciliu este de 50%. In Romania, ponderea este de 2,7 ori mai mica decat in vechile state membre, 20%. Nu avem doar un nivel redus de accesare a Internetului, ci si o puternica diferentiere a interna sub aspectul accesului la aceasta resursa de comunicare.

Si pentru ca vorbim despre comunicare, doresc sa semnalez o crestere spectaculoasa a increderii romanilor si bulgarilor in televiziune. Ne aflam la un incredibil 90% capital de incredere, fata de 70% in toamna anului trecut. Am devansat demult restul Europei.

EurActiv.ro: Este televiziunea cel mai credibil, profesionist si prompt mijloc de informare?
Dumitru Sandu: Nu, este vorba despre o cerere enorma de informatii si o oferta foarte saraca, iar urmarirea programelor TV este cel mai facil mod de obtinere a acestor informatii. Cat despre cresterea increderii intr-un ritm atat de intens, aceasta s-a produs pe fondul dezbaterilor publice din societatea romaneasca, avand ca subiect aderarea.
Sunt tari in Europa in care televiziunea nu figureaza pe pozitii fruntase in topul increderii cetatenilor, acestia preferand radiourile si presa scrisa.

EurActiv.ro: In toamna anului trecut, institutiile statului roman aveau un deficit ingrijorator de incredere din partea populatiei. Ne-ati prefigurat atunci efectele negative ale unei asemenea stari de spirit populare. A crescut intre timp capitalul de incredere in Guvern si Parlament?
Dumitru Sandu: A scazut din pacate intr-un ritm extrem de ingijorator si in cazul Guvernului si al Parlamentului. Avem o mare problema aici, pentru ca pavajul care ne duce catre Europa, care ne integreaza ca stat in Uniunea Europeana, are nevoie de institutii solide, legate de oameni prin incredere. Este periculos ceea ce se intampla. Trendul in vechile state membre este invers, acolo creste increderea in institutiile cheie ale statului.

EurActiv.ro: O concluzie aparent surprinzatoare a Eurobarometrului este aceea ca cei mai multumiti de beneficiile aderarii sunt cetatenii statelor din valurile de aderare cele mai recente (1981, 2004), nu cei din vechile state membre, privite ca model de dezvoltare si bunastare.
Dumitru Sandu: Intr-adevar, tarile valului 1981 – Spania, Portugalia si Grecia, sunt cele mai satisfacute de avantajele aderarii la Uniunea Europeana. Aderarea si mai apoi integrarea lor a avut loc intr-o perioada istorica propice dezvoltarii economice, iar ideea ca Uniunea Europeana aduce stabilitate este o caracteristica a acestor tari. Cetatenii celor trei tari au avut vreme sa culeaga roadele integrarii.

EurActiv.ro: Cetatenii tarilor din valurile 2004 si 2005 nu au avut parte nici de perioada istorica fasta, nici de roadele aderarii si totusi se declara multumiti de beneficii. Care ar fi explicatia?
Dumitru Sandu: In valul 2007, care ne intereseaza in primul rand, perceptia nu este una evident referitoare la avantajele aderarii, care nu au avut timp sa se materializeze. Este speranta avantajelor aderarii, la fel stand lucrurile si in tarile valului 2004. Oamenii amesteca asteptarile lor, cu schimbarile concrete, iar cum cele dintai sunt foarte mari, rezulta aceasta satisfactie.

A consemnat Ioana Speteanu [EurActiv.ro, HotNews.ro]

Datele pentru Eurobarometrul 67 (EB67) au fost culese in Romania de catre TNS-CSOP in perioada 10 aprilie – 8 mai 2007. A fost folosit un esantion de 1019 persoane, cu varsta de 15 ani si peste, reprezentativ la nivel national (pentru detalii tehnice vezi anexa 2).

Principalul element de context social-politic definitoriu pentru intervalul in care au fost culese datele l-a constituit desfasurarea dezbaterii publice asociate cu referendumul pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu (19 aprilie –19 mai 2007).

Valorile unora dintre raspunsurile date la intrebarile din chestionar referitoare la increderea institutionala au fost afectate de aceasta dezbatere.

Starea de spirit a romanilor, dupa 2004, este, in continuare, una de continuitate, cu incredere mare in UE (65%) si cu nemultumire accentuata fata de propriul guvern si parlament.

Datele Eurbarometrului indica si faptul ca “satisfactia referitoare la viata de zi cu zi” in Romania pentru fiecare dintre cetateni, atat pe termen scurt (43%) cat si mediu (57%), este peste nivelul mediu inregistrat in Uniune, indiferent daca este vorba de cetatenii din noile (35% si 42%) sau vechile state membre (37% si 43%). De asemenea, gradul de acces la internet, desi sub media europeana, ofera resurse suplimentare de incredere in Uniune si de optimism in ce priveste situatia economica nationala si individuala viitoare.

Increderea in UE a inregistrat un ritm surprinzator de crestere atat in vechile state membre (de la 42% la 55%), cat si in cele noi (de la 59% la 66%).

Referitor la agenda publica, ingrijorarile romanilor sunt legate de dezvoltarea economica (44%), sanatate (27%), preturi si inflatie (27%), intr-o masura mai mare decat in NSM (27-32-21%) sau EU-15 (17-15-18%).

Comparativ cu nivelul de incredere in UE si institutiile sale, romanii manifesta un nivel mult mai scazut in propriul guvern si parlament (19%), fapt datorat partial si perioadei de culegere a datelor.

Sondajul a fost cerut si coordonat de Directoratul General de Presa si Comunicare. Raportul a fost produs pentru Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. Documentul nu reprezinta in mod necesar punctul de vedere al Reprezentantei. Interpretarile si opiniile pe care le contine apartin exclusiv autorului.