Acestea sunt doar cateva dintre concluziile ce se desprind din studiul „Inteligenta emotionala la locul de munca - 2007”, efectuat de Competent Consulting, firma de consultanta si training in domeniul dezvoltarii personale si organizationale.

Scorurile obtinute in tara difera de la o regiune la alta
Moldovencele stau prost cu EQ. Nivelurile inteligentei emotionale (EQ) cele mai ridicate din tara sunt ale femeilor din Banat si Oltenia, iar la polul opus se situeaza cele ale barbatilor din Moldova, Bucovina si Banat, precum si ale femeilor din regiunea de Nord-Est. Dintre barbati, nivelul de inteligenta cel mai ridicat il au ardelenii. De regula, femeile ii depasesc pe barbati cu trei pana la noua puncte.

Daniel Bichis, realizatorul cercetarii, defineste inteligenta emotionala (EQ) ca fiind „capacitatea de a ne percepe emotiile, de a le intelege si de a le utiliza“, care determina in final calitatea de a fi un bun comunicator. Bichis spune ca „EQ-ul poate explica de ce oameni cu o inteligenta rationala (IQ) foarte mare nu reusesc neaparat in viata sau nu ajung in pozitii inalte profesional, in timp ce persoane cu un IQ mediu sau chiar sub medie ajung in functii de conducere. E mai important sa fii un bun comunicator“. El mai spune ca rezultatele bune din Banat se explica prin faptul ca aceasta a fost o zona colonizata cu evrei si s-a creat o cultura a comunicarii.

Cercetarea „Inteligenta emotionala la locul de munca - 2007“ mai releva ca Romania se afla printre tarile cu un grad de inteligenta emotionala ridicat, cu un EQ mediu de 104, peste referinta americana – de 100. Cel mai mare EQ apartine Israelului, cu o medie de 112, iar cel mai mic se inregistreaza in Canada - 95. Nu exista nici o corelare intre cifrele EQ si cele IQ, centralizate in 2002 in lucrarea controversata „IQ si bogatia natiunilor“, a profesorului de psihologie nord-irlandez Richard Lynn.

Sefii, inteligenti emotional. Atat la barbati, cat si la femei, EQ creste odata cu urcarea pe scara ierarhica, de la nivelul de executant la cel de top management. Somerii si pensionarii au un grad de EQ scazut.

„La barbatii pensionari se vede ca au trait intr-o perioada in care libera exprimare era ingradita. Femeile n-au avut probleme de comunicare”, argumenteaza Daniel Bichis, EQ & NLP trainer al Competent Consulting.

La barbati, doctoratul scade EQ. Studiul releva ca barbatii cu doctorat au un grad de inteligenta emotionala mai scazut decat cei care au doar masterul. „Titlul le afecteaza structura personalitatii, facandu-i mult mai putin atenti la propriile emotii”, spune Daniel Bichis.

Femeile vor diplome. In cazul femeilor se constata o reducere a echilibrului emotional odata cu cresterea nivelului de pregatire scolara.
„Femeile vor recunoastere sociala. Fac o facultate si vad ca nu o obtin. Atunci se inscriu la master, la doctorat, la studii postdoctorale, in speranta, mereu inselata, ca vor obtine in sfarsit statutul dorit. Nemaiavand o scoala de urmat, se intorc la locul de munca si incearca sa-l transforme conform propriilor asteptari. Femeile scolite au un grad de EQ redus, dar pot schimba radical organizatiile”, spune Daniel Bichis.

Vaduvele si functionarii, in top. Nivelul cel mai redus de inteligenta emotionala il au barbatii care lucreaza in agricultura, urmati de cei din constructii, ONG-uri, invatamant si cercetare. Nivelul EQ cel mai ridicat il au barbatii din administratia publica, armata, politie si jandarmerie.

Din punct de vedere al starii civile, vaduvele au cel mai inalt nivel de EQ, la polul opus fiind vaduvii. „Barbatul priveste pierderea partenerei ca o lovitura. Femeile au insa, dupa moartea sotului, o preocupare extraordinara: fac parastase! Adica au prilejul sa comunice, sa-si manifeste emotiile”, arata Daniel Bichis.

Conducatorii, putin stresati. Exista perceptia conform careia cu cat te afli mai sus pe scara ierarhica, cu atat esti mai stresat. Studiul realizat de firma Competent Consulting spulbera din temelii acest mit. Rezultatele indica o scadere a nivelului de epuizare fizica si emotionala pe masura ce sunt ocupate posturi de varf.

Studiul a fost efectuat in perioada 27 martie-15 iunie 2007, prin chestionarea on-line a 1.963 de persoane din toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei, cu varste cuprinse intre 18 si 68 de ani.

Surse: Cotidianul, EVZ