Interviu exclusiv Romano Prodi: Reformarea Tratatului e cel mai bun compromis la care putem ajunge Vecinii europeni Extindere UE : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Extindere UE > Vecinii europeni > Interviu exclusiv Romano Prodi: Reformarea Tratatului e cel mai bun compromis la care putem ajunge

Interviu exclusiv Romano Prodi: Reformarea Tratatului e cel mai bun compromis la care putem ajunge

Publicat: 25 Iulie 2007

Romano Prodi, primul ministru italian si fostul presedinte al Comisiei Europene, vorbeste despre dorinta sa de a avea o Europa mai puternica si despre necesitatea de a o apropia mai mult de cetateni.

Foto: Rino Barillari

Sunteti unul dintre oamenii care au sprijinit mult Tratatul Constitutional si ati avertizat asupra faptului ca nu sunteti pregatit sa sprijiniti vreun compromis la care s-a ajuns in urma intalnirii la nivel inalt din iunie. Sunteti multumit de rezultat si credeti ca modificarea Tratatului include reformele necesare UE?

O asemenea decizie este intotdeauna un compromis. Perspectiva mea asupra Europei a fost desigur mai puternica, dar este un compromis bun. Acesta implica institutii mai puternice – de exemplu o presedintie permanenta – politica externa comuna, servicii diplomatice comune, personalitate juridica a Uniunii si, mai important, limiteaza dreptul de veto care este inamicul unei Uniuni Europene mai puternice. Desigur ca eu cred ca este necesar un progres mai mare, mai ales in domeniul functionarii institutiilor europene, dar cred sincer ca acesta este cel mai bun compromis pe care il putem face si multumesc presedintiei germane pentru faptul ca l-a obtinut.

Va asteptati la o integrare mai profunda a noilor politici, cum ar fi politica fiscala, politica externa si de aparare sau cea energetica?

In unele domenii cum ar fi energia, cred ca da, avand in vedere interesele si temerile evidente. In altele, nu intrevad maturitatea sentimentelor comune sau pregatirea pentru o politica comuna.

Ultimii ani au demonstrat ca in UE este mai dificil ca inainte sa se ajunga la un compromis asupra reformelor. Credeti ca Europa „cu viteze multiple” este o solutie? Ati sprijini o asemenea initiativa?

Prefer o Europa cu viteza unica. Dar ma numar printre cei care au propus si analizat posibilitatea unei Europe cu viteze multiple, fiind bine sa putem merge mai departe impreuna, fara a merge totusi cu viteza ultimului vagon. Deja avem o Europa cu doua viteze. Zona Euro si Schengen sunt doua exemple, doua proiecte foarte importante. Mai mult, o Europa cu doua viteze nu inseamna neaparat ca tarile din al doilea grup nu pot sa acceada in primul. Slovacia va intra in curand in Zona Euro, iar eu astept cu nerabdare acest lucru. O Europa cu doua viteze inseamna deseori o posibilitate de alegere mai mare.

Liderii UE, dar si institutiile UE, vorbesc recent despre „dimensiunea sociala” a integrarii europene. Credeti ca aceasta este o schimbare de paradigma politica sau o schimbare de retorica politica?

In mod clar nu este o schimbare de paradigma, dar sunt multe lucruri care ma indreptatesc sa cred ca acest lucru se petrece. In prima etapa a formarii pietii comune se pune accent pe liberalizare. Aceasta este evidenta, necesara si pozitiva. Apoi trebuie corectate excesele, greselile si acesta este momentul in care politica sociala devine necesara. Cred ca in prezent suntem in faza a doua. Desigur, exista cateva tari care nu doresc sa auda nici macar numele de politica sociala. Dar eu cred ca aceasta este necesara. Politicienii intelepti inteleg necesitatea unor corectii ale liberalismului, iar eu cred ca intram in aceasta faza.

Multe sondaje arata ca cetatenii europeni vad integrarea europeana ca pe un proiect elitist. Se poate schimba aceasta opinie prin reformarea institutiilor europene sau prin schimbarea politicilor interne ale statelor membre, care inca mai percep, deseori, politica europeana ca pe o politica externa?

In mod clar, ambele. Problema reala este ca exista o media nationala si nu una europeana, ca modalitate nationala de stabilire a legaturilor intre oameni si nu ca modalitate europeana. Pana in momentul in care nu va exista un fel de mediu european, nu va exista nicio opinie publica europeana.

Ca ultima observatie: Stiti de ce am fost impotriva deciziei de eliminare a simbolului european – imn, steag, etc – din intocmirea noului Tratat? Din pricina unei contradictii: Pe de o parte spuneti ca trebuie sa conectam opinia publica la integrarea europeana, iar pe de alta parte nu va plac legaturile populare care merg la inima oamenilor, cum ar fi simfonia lui Beethoven sau steagul cu 12 stele... Aceasta este o contradictie absoluta.

Interviu redactat si co-publicat de catre saptamanalul SLOVO

Sursa: EurActiv.sk