Documente ale Comisiei Europene fac distinctia intre limba romana si "limba moldoveneasca", iar diplomatia de la Bucuresti tace malc pe motiv ca vrea sa apropie regimul Voronin de UE. MAE spune ca nu a recunoscut "limba moldoveneasca" nici explicit nici implicit.

Autoritatile romane au acceptat, in mod tacit, includerea „limbii moldovenesti" in randul celor folosite pentru intocmirea unor acte oficiale ale Comisiei Europene. Este vorba despre doua proiecte ale CE, inaintate Consiliului European, privind acordul dintre UE si Republica Moldova referitor la facilitarea acordarii vizelor de scurta sedere pentru cetatenii de dincolo de Prut. Documentele sunt redactate in limba engleza si... in „limba moldoveneasca".

Printre limbile in care au fost traduse documentele este enumerata si romana, fapt ce intareste distinctia, la nivelul organismelor europene, intre asa-zisa „limba moldoveneasca" si cea vorbita in tara noastra. Pasivitatea autoritatilor romane in aceasta chestiune vine pe fondul relatiilor diplomatice tensionate dintre Bucuresti si Chisinau.

Articol complet in Adevarul

Reprezentantii diplomatiei autohtone au acceptat acordul prin care cetatenii moldoveni primesc facilitati de calatorie incepand cu 1 ianuarie 2008 fara sa observe probabil ca in final apare precizarea: documentul a fost redactat in limbile statelor UE si in limba moldoveneasca.

Fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu crede ca, "daca acest paragraf exista, UE recunoaste existenta limbii moldovenesti, desi punctul nostru oficial de vedere este ca limba moldoveneasca nu exista".

Ambasadorul Comanescu recunoaste existenta sintagmei "limba moldoveneasca" in precizarea finala a acordului, dar explica, in interviul acordat "Romaniei libere", ca este vorba despre o "exceptie", care nu va deveni precedent.
(Romania Libera, citata de HotNews.ro)

Raspunsul MAE:

"Problema referirii la „limba moldoveneasca” in Acordul privind facilitarea emiterii vizelor si Acordul de readmisie intre Comunitatea Europeana si Republica Moldova se afla in atentia MAE de mai multa vreme, partea romana desfasurand demersuri sustinute la nivelul UE pentru eliminarea referirii, in documentele comunitare, la asa-numita „limba moldoveneasca”. Reamintim in context ca referirea la „limba moldoveneasca” a aparut anterior, in Acordul de parteneriat si cooperare incheiat intre UE si Republica Moldova in noiembrie 1994 si intrat in vigoare in 1998, data la care Romania inca nu era membru UE.

Acordurile anterior mentionate au fost negociate de catre Comisia Europeana si semnate din partea UE de Comisie si presedintia in exercitiu, si nu de statele membre.

Pozitia Romaniei - de a nu recunoaste „limba moldoveneasca”, intemeiata pe argumente de ordin istoric si academic – a fost afirmata constant si in ceea ce priveste utilizarea acestei referiri in documentele comunitare, fiind desfasurate, in acest context, demersuri diplomatice punctuale, dublate de demersuri politice intreprinse la cel mai inalt nivel. Astfel, la 23 iulie a.c., ministrul afacerilor externe Adrian Cioroianu a transmis o scrisoare comisarului european pentru relatii externe si politica de vecinatate Benita Ferrero-Waldner, cu referire la aceasta problema si la argumentele care sustin pozitia partii romane, solicitandu-se ca, pe viitor, pozitia Uniunii Europene sa fie in sensul demersurilor partii romane.

In procesul decizional privind incheierea celor doua acorduri (atat la nivel pregatitor, cat si in cadrul forului decizional cel mai important – Consiliul UE) – Romania a prezentat pozitia sa, consemnata ca atare si care, in esenta,  subliniaza ca participarea sa la aceste acorduri nu implica in nici un fel recunoasterea sau acceptarea numelui limbii desemnata drept „moldoveneasca”."