Intr-un efort comun, companiile si UE urmaresc pe cat posibil alfabetizarea informatica a cat mai multor cetateni europeni. Astfel ei pot profita atat in plan personal cat si in plan profesional, iar beneficiile potentiale sunt uriase din punct de vedere economic. Tehnologia Informatiei si Comunicarii isi propune sa patrunda in toate domeniile de activitate economica, competentele din acest domeniu devenind din ce in ce mai importante.

Foto: accountancyage.com

Ultimele noutati:
- Octombrie 2006: Conferinta Europeana e-Skills 2006, care urmeaza celorlalte doua din 2002 si 2004, tinute la Salonic, Grecia.  
- 7 iunie 2007: Marile companii informatice, printre care Microsoft, Oracle, Cisco si HP, impreuna cu numeroase organizatii de pregatire cum ar fi CompTIA si Global Knowledge, infiinteaza Comitetul Executiv e-Skills, care isi propune sa „sustina capacitatea membrilor sai de imbunatatire a alfabetizarii digitale”.
- 7 septembrie 2007: Comisia da publicitatii Comunicarea „e-Competente pentru secolul 21: preocuparea pentru competitivitate, crestere si locuri de munca”
- 2010: Termenul limita pana la care Alianta Europeana pentru Competente si Ocupare a Fortei de Munca  s-a angajat sa pregateasca 20 milioane europeni in tehnologia informatiei.

Avand in vedere ca Tehnologia Informatiei si Comunicarii (ICT) isi propune sa patrunda in toate domeniile de activitate economica, competentele din acest domeniu devin din ce in ce mai importante iar cei care nu le poseda au un mare dezavantaj pe piata muncii. Iar cum criteriile de definire si evaluare a competentelor raman destul de neclare, companiile nu reusesc sa aduca persoanele cu competentele potrivite in locul potrivit. Pe de alta parte, competentele sunt deseori irosite din cauza faptului ca lucratorii au fost pusi in pozitii in care nu isi pot utiliza suficient de bine competentele pe care le au.
Un raport Eurostat din iunie 2006 cu privire la e-alfabetizarea europenilor arata ca 37% dintre persoanele cu varste intre 16 si 74 ani din UE-25 nu au nici macar cunostinte IT de baza. Conform OECD, 20% din forta de munca totala poate fi inlocuita in urma unei crize crescande a de competente IT in Europa. 

E-skills se refera atat la competentele profesionistului cat si la cele ale utilizatorului. CEDEFOP, Centrul European pentru Dezvoltarea Pregatirii Vocationale, face diferenta intre trei grupuri vizate:
- Profesionistul ICT, care are nevoie de aceste competente pentru a profesa in cercetare, dezvoltare, proiectare si administrare, productie, consultanta, desfacere si vanzare, integrare, instalare si administrare, mentenanta, suport si service ale sistemelor ICT;
- Utilizatorul ICT, care are nevoie de competentele necesare in aplicarea eficienta a sistemelor si echipamentelor ICT ca instrumente in sprijinul propriilor sale activitati;
- e-Business, unde competentele sunt necesare in exploatarea oportunitatilor oferite de ICT pentru performante mai eficiente in diverse tipuri de organizatii.

Economiile UE ca intreg ar putea deveni mai eficiente, mai productive si mai competitive daca s-ar putea asigura competente mai bune in toate pozitiile potrivite. Acest fapt este important mai ales in ICT, unde nivelul competentelor difera foarte mult. In ceea ce priveste competentele de baza, 45% dintre toti lucratorii europeni si 73.5% dintre functionarii europeni utilizeaza un computer in activitatea lor. Totusi, numai 16% dintre lucratorii europeni au primit pregatire IT platita de angajatorii lor. Cei mai multi dintre ei au fost nevoiti sa invete singuri cum sa foloseasca un computer. Acesti indici nu s-au schimbat aproape deloc la trei ani dupa publicarea in 1996 a Cartii Verzi a Comisiei despre „Viata si lucrul in Societatea Informationala ”. Chiar de atunci, o consultare a cartii sublinia necesitatea e-Competentelor pentru a evita posibila excludere a celor deja dezavantajati de catre Societatea Informationala.

In 1999 a fost lansata initiativa Spatiul Carierei  - o initiativa a industriasilor finantata de catre Comisie – care s-a adresat lipsei si diferentelor de competente ICT, problema care a mai fost tratata doi ani mai tarziu prin Consiliul Informativ in Telecomunicatii de la Lulea. 

In 2001, Comisia a stabilit un Comitet de Actiune pentru Competente si Mobilitate, care, in raportul sau final  a recomandat ca „statele membre sa asigure tuturor cetatenilor dobandirea competentelor de baza, inclusiv alfabetizarea, tehnologia informatiei (in special deprinderi ICT prin instrumente precum Permisul European de Conducere a Computerului ), si competente sociale, cum ar fi lucrul in echipa, rezolvarea de probleme si invatarea procesului de invatare. Statele membre trebuie sa asigure dobandirea acestor deprinderi pana la varsta de 16 ani si sa indeplineasca acest obiectiv pana in 2006”. In plus, Comitetul de Actiune a mai recomandat ca „statele membre sa incurajeze perteneriatele public/private, atat pentru companii private cat si pentru cele sectorul public, pentru o mai buna monitorizare a cererii de competente ICT si e-business, inclusiv pentru definirea si prioritizarea competentelor care sa concorde mai ales cu cerintele industriei, pentru generarea de profile amanuntite ale competentelor (de exemplu impreuna cu principiile Spatiului Carierei, curriculum-urile si spatiile corespunzatoare de pregatire si cu sectorul ICT) in vederea promovarii e-invatarii”.

Inca de atunci, numeroase  conferinte  au adus in atentia participantilor diverse probleme ce tin de e-Competente. In 2005, Comisia Barroso a facut din educatie si competente  una din cele zece prioritati ale Strategiei pentru Crestere si Ocupare a Fortei de Munca.

Problematica:
Impartire digitala: Suficienta nivelului de e-Competente depinde de un numar de factori. Locuitorii tarilor cu mare patrundere a internetului – cum ar fi Germania, Belgia sau tarile nordice – au un avantaj fata de cei din zonele cu patrundere mai superficiala a internetului, ca Polonia sau Grecia. Barbatii au un avantaj fata de femei, cei cu studii superioare si functionarii fata de cei cu educatie inferioara sau cu profesii lucrative. Popoarele cu comunitati migratoare sunt dezavantajati fata de cei ai caror parinti au trait mereu in aceeasi tara, iar cei saraci sunt dezavantajati fata de cei bogati. Daca nu se iau masuri, lipsa de e-Competente va crea o si mai mare diferenta fata de cea existenta in prezent in societate si va impiedica oamenii sau avanseze in ierarhia sociala. 

Certificare: Cercetarile arata ca lucratorii cu competente IT certificate primesc salarii mai mari la angajarea in pozitii IT sau nu. Un atelier  desfasurat la Bruxelles a cautat sa elucideze problema certificarilor competentelor IT. Procesul de la Copenhaga  urmareste „sa intareasca politicile, sistemele si practicile care sprijina informarea, indrumarea si consilierea, la toate nivelele de educatie, pregatire si ocupare a fortei de munca, mai ales in privinta chestiunilor legate de accesul, transferabilitatea si recunoasterea competentelor si calificarilor”. La nivelul utilizatorului final, Permisul European de Conducere a Computerului  ofera o astfel de certificare. Academiile IT ale Microsoft  ofera absolventilor examene in vederea obtinerii diferitelor grade de certificare.

Pozitii:
La lansarea Comitetului Executiv e-Skill, vicepresedintele Comisiei Günter Verheugen  a declarat ca „Acum exista un acord general asupra principalelor provocari si componentelor cheie ale unui plan pentru e-competente pe termen lung. Acestea sunt in principal urmatoarele:
- cooperarea pe termen lung intre autoritatile publice, industrie, institutiile academice, sindicate si asociatii prin intermediul parteneriatelor durabile dintre cat mai multi stakeholder-i;
- investitia de resurse umane pentru asigurarea investitiilor in educatia e-competentelor din sectorul public si privat;
- atragerea si promovarea stiintei, matematicii si ICT ca si modelelor, profilelor profesionale si perspectivelor de cariera;
- utilizarea, e-includerea si dezvoltarea alfabetizarii digitale si actiunilor e-competente adaptate nevoilor grupurilor ce risca sa fie excluse, si;
- dobandirea pe parcursul vietii a e-competentelor si promovarea unor abordari de e-invatare mai bune si mai orientate asupra utilizatorului”.  

Cu ocazia lansarii Aliantei Europene pentru Competente in vederea Ocuparii Locurilor de Munca  , Comisarul pentru Ocuparea Fortei de Munca Vladimír Špidla  a mentionat ca „Cea mai importanta faza a cresterii si strategiei muncii din Uniunea Europeana este in plina desfasurare, iar accentul se pune ferm pe obtinerea de rezultate. Parteneriatele dintre statele membre si sectorul privat pot de asemenea contribui mult la competitivitatea europeana ca regiune si la competitivitatea cetatenilor sai. Salut crearea Aliantei Europene pentru Competente in vederea Ocuparii Locurilor de Munca. Alianta este un exemplu de marca al modului in care colaborarea inovativa din afaceri, cu diferiti stakeholder-i, poate oferi oportunitati somerilor europeni. Accesul la pregatirea competentelor, la prevederi si certificari de continut, poate ajuta lucratorii mai varstnici, pe cei cu dizabilitati si pe cei tineri sa faca fata provocarilor somajului si schimbarii locului de munca, contribuind astfel la prosperitatea europeana”.

Comisarul pentru Educatie si Cultura Ján Figel a declarat ca „O societate a invatarii este cea mai valabila garantie impotriva excluderii. Cunoasterea, competentele si deprinderile reprezinta principalul capital al cetatenilor europeni iar e-competentele sunt componenta cheie in contextul procesului de invatare pe tot parcursul vietii. Din pacate, numai 10% din populatia europeana participa la procesul de invatare pe tot parcursul vietii. ICT are potentialul ce poate permite invatarea inovativa si pe tot parcursul vietii pentru toti. Trebuie sa ne asiguram ca acestea devin o realitate”.

Comisarul pentru o Societate Informationala Viviane Reding a afirmat ca „Prin criza de profesionisti ICT calificati se incetinesc noile aplicatii ICT din economie iar economiile dinamice in crestere, unde sute de mii de noi ingineri se califica in fiecare an, pot pierde miliarde de euro destinati fondurilor de investitii. Analfabetismul digital ce se mentine undeva in jur de 40% reprezinta o parte persistenta a impartirii digitale a Europei. Nu ne mai putem permite sa irosim talentele a milioane de europeni tinandu-i departe de societatea informationala. Statele membre si industria trebuie sa se angajeze intr-o strategie serioasa a e-competentelor”.

Comentand programul Comisiei „e-Competente pentru secolul 21”, Jan Muehlfeit, presedintele Microsoft pentru Europa a mentionat ca „Sprijinim total aceasta Comunicare si vom continua sa ne indeplinim rolul pe care ni l-am asumat in realizarea planurilor UE cu privire la e-competente. Aceste mari diferente de competente ameninta competitivitatea si echilibrul social european. Trebuie sa vorbim mai putin si sa facem mai mult. Comisia Europeana si industria europeana sunt implicate, ne asteptam ca statele membre UE sa joace un rol cheie in implementarea planului de actiune pentru e-competente. Microsoft se angajeaza sa investeasca intr-o Europa mai educata si mai competitiva”.

Hugo Lueders, Director pentru politici publice europene al CompTIA, Asociatia Industriei Tehnologiei de Calcul, si in acelasi timp membru al Aliantei pentru Competente si Ocuparea Fortei de Munca, declara intr-un interviu acordat EurActiv: „Cu peste 20 milioane de someri in Europa, o populatie care imbatraneste rapid si presiunea crescanda a competitivitatii, intarirea investitiei in <competente pentru ocuparea fortei  de munca> este un pilon-cheie al Strategiei Europene pentru Forta de Munca si Crestere”.

Referindu-se la angajamentul marilor companii, Presedinta Platformei Sociale Anne-Sophie Parent a declarat ca pe langa numarul locurilor de munca trebuie luata in considerare si calitatea acestora. Ea a insistat asupra necesitatii angajarii grupurilor dezavantajate si potentialul pe care ICT il are in realizarea acestui deziderat. Ea a sustinut nu numai ca alfabetizarea ICT este importanta pentru a profita de aceste oportunitati, dar si accesul la internet. Din acest motiv, spune ea, internetul trebuie declarat ca serviciu de interes general, pe care statele membre ar trebui sa il ofere tuturor cetatenilor.

Acest dosar in limba engleza
Acest dosar in limba germana

Linkuri:

Documente oficiale ale UE:

Guverne:

Cehia

Franta:

  • Gérard Corré, General Council on Information Technologies and André Gauron, High Committee on Education, Economy and Employment: Skills and certifications in France (24 - 25 March 2004)

Germania:

Irlanda:

Norvegia:

  • Jan Peter Strømsheim, Norwegian Ministry of Education and Research: e-Skills Norway (24 - 25 March 2004)

Portugalia:

Spania:

  • Jimena Acedo Batalla, Ministry of Science and Technology: The Forintel programme - Presentation , Programme (24 - 25 March 2004)

Federatii industriale si sindicate

Think-Tanks