Consumatorii ocupa un loc central in Cartea Verde a Comisiei pentru segmentul de retail al Serviciilor Financiare, unde se propun optiunile de imbunatatire si ieftinire a serviciilor bancare pentru cetatenii europeni. Totusi, Comisia, Parlamentul si industria bancara nu au reusit inca sa cada de acord asupra imbunatatirii protectiei consumatorului si a alegerii serviciilor financiare pe segmentul de retail.

Foto: Comisia Europeana

Ultimii pasi:
- 19 Sept. 2007: Audiere publica pe tema concluziilor consultarii Cartii Verzi (vezi EurActiv 19/09/07).
- Sfarsitul toamnei:  rezultatele audierii - incluse in Analiza Pietii Unice.
- Sfarsitul lui noiembrie 2007: Comisia a publicat Comunicarea referitoare la educatia financiara.

Intr-o Carte Verde adoptata la 30 aprilie 2007, Comisia a subliniat obiectivele generale ale propunerilor europene in ceea ce priveste serviciile bancare. Cartea a lansat o dezbatere pe tema modalitatii in care pot fi imbunatatite si armonizate la nivel UE produsele financiare achizitionate de consumatorii individuali in mod obisnuit, cum ar fi conturi bancare, imprumuturi, ipoteci, investitii si asigurari.

De exemplu, sugestiile facute includ facilitarea trecerii consumatorului de la o banca la alta sau posibilitatea ca acesta sa beneficieze de toate ofertele din Europa atunci cand doreste sa faca un credit.

Consultarile Comisiei se bazeaza pe constatarile din Cartea Alba a Serviciilor Financiare (2005-10), rezultatele anchetei din sectorul bancar de retail  si pe raportul interimar referitor la sectorul asigurarilor afacerilor  de la inceputul acestui an.

 Concurenta
Comisia urmareste imbunatatirea ofertei si calitatii produselor ce sunt la dispozitia consumatorilor prin deschiderea pietelor catre o mai mare concurenta. Cartea sustine ca in ciuda progreselor semnificative din ultimii ani, pietele nu sunt inca pe deplin integrate iar in unele privinte concurenta este insuficienta, fapt care impiedica pe clienti sa beneficieze de preturi mai mici.

In ciuda mobilitatii crescande a consumatorilor si a cresterii recente, serviciile financiare transfrontaliere reprezinta numai 1% din sector, existand sanse mari ca alegerea consumatorilor sa ramana serviciile locale.

Comisia urmareste in mod deosebit sa deschida pietele, care pana acum sunt predominant nationale. Totodata se mai discuta introducerea unui cadru juridic optional european numit „al 28-lea regim”, pentru economiile pe termen lung, pensii si scheme de pensii, care sa functioneze in paralel cu schemele nationale.

Totusi, majoritatea tarilor europene critica introducerea unui astfel de regim la nivel european, care sa functioneze in paralel cu cele 27 regimuri nationale diferite utilizate in prezent de catre statele membre. Grupurile de utilizatori sunt ingrijorati in special de confuzia care se poate produce prin functionarea paralela a diferitelor regimuri.

Mai multi stakeholder-i critica aceasta initiativa, tinand cont de faptul ca pensiile si planurile de pensionare nu sunt responsabilitatea Comisiei, iar diferitele regimuri nationale de impozitare si asigurari sociale reprezinta un obstacol major in fata acestor produse unificate. In mod analog, diferitele reglementari cu privire la protectia si informarea consumatorului reprezinta un alt obstacol.

O alta chestiune pusa in discutie este introducerea unui produs optional, simplificat, standardizat, cum ar fi un cont bancar de baza, care sa faciliteze accesul la serviciile financiare de retail pentru consumatorii mai saraci. Aceasta idee a intampinat si ea o mare opozitie din partea industriei, care sustine ca astfel sunt impiedicate concurenta si inovatia.

 Protectia consumatorului

Pentru a creste increderea consumatorului, Comisia cauta modalitati de protectie a consumatorilor si de asigurare a sanatatii financiare a companiilor care ofera servicii financiare de retail. Comisia sustine ca diferitele reguli de protectie a consumatorului din fiecare stat membru reprezinta un obstacol semnificativ in calea pietei de servicii financiare si astfel sustine adoptarea unor reglementari armonizate de protectie a consumatorilor.
Cu toate acestea, grupurile de consumatori se opun acestor reguli de protectie, sustinand ca leguitorii locali sunt ce mai potriviti sa rezolve acest aspect.

 Informarea consumatorului

Consultarea Comisiei a constatat ca educatia consumatorului si programele de pregatire financiara sunt modalitati de sensibilizare si educare a consumatorilor. Comisia doreste sa faca o mai mare educatie financiara a consumatorilor si sa imbunatateasca transparenta informatiilor disponibile lor, care se poate realiza, de exemplu, prin educatie si curriculum scolar.

Pe de alta parte, grupurile de consumatori avertizeaza ca toate acestea se pot realiza prin o protectie si informare calitativa. Industria avertizeaza in privinta unei posibile supraincarcari informationale a consumatorilor, in timp ce grupurile de utilizatori cer informatii de calitate superioara si consistente, transmise intr-un limbaj clar si simplu.

O alta problema ce tine de relatia furnizorului de servicii cu consumatorul a fost determinarea partii care ofera serviciile financiare de retail si a celei care este obligata sa informeze consumatorul, unde o eventuala suprapunere a lor poate duce la crearea unui conflict de interese.

Pozitii:

Comisarul pentru Piata Interna Charlie McCreevy, care este responsabil al propunerii, a declarat: „Dorim sa cream o singura piata a serviciilor financiare de retail si sa aducem imbunatatiri sesizabile consumatorilor europeni”.

Europarlamentarul socialist si raportor pentru raspunsul Parlamentului la Planul de Masuri in Serviciile Financiare (FSAP), Ieke van den Burg, a mentionat ca Parlamentul a fost „mai sceptic in privinta deschiderii pietei serviciilor financiare de retail”. Ea a avertizat Comisia ca „nu ar trebui sa desconsidere traditia protectiei consumatorului printr-o abordare <universala>”, sustinand ca „accesul transfrontalier nu reprezinta un scop in sine”. Van den Burg a sustinut o „abordare mai concentrata si precisa” in locul unei „armonizari maxime”.

Matthias Bauer de la Raiffeisen Capital Management (RCM) si presedinte al Asociatiei de Management a Fondurilor si Mijloacelor Fixe Europene (EFAMA), crede ca pentru o mai buna protectie a consumatorilor, informatia trebuie sa vina de la nivel superior si sa fie clar formulata pentru toti.

Reprezentantul asociatiei consumatorilor Guillaume Prache (FAIDER) a afirmat ca informatia trebuie sa vina in acelasi format pentru a da posibilitatea consumatorilor sa compare ofertele din toata Europa. El a mai insistat asupra faptului ca exista „conflicte de interese evidente” in situatia in care furnizorii de servicii financiare sunt si cei care ii consiliaza pe consumatori.

Andrew Smart, seful departamentului de riscuri financiare al Zurich Financial Services si membru al Asociatiei Asiguratorilor Britanici (ABI), a atras atentia ca excesul de informatii poate constitui o „bariera” pentru consumatorii de servicii financiare, sustinand ca „mai putin poate insemna mai mult”.

Andreas Zehnder, director administrativ al Federatiei Europene a Caselor de Economii pentru Domeniul Locativ (EFBS) a mentionat ca „Suntem multumiti de constatarile Comisiei care arata ca o piata interna functionala nu poate fi realizata prin armonizarea minima a reglementarilor de protectie a consumatorului”.

Secretarul General al Federatiei Bancare Europene (EBF) Guido Ravoet a declarat: „Credem ferm ca orice politica europeana in materie de protectie a consumatorului trebuie sa se bazeze pe principii calauzitoare uniforme, spre deosebire de cele actuale, care sunt opuse necesitatilor percepute ale consumatorilor, pentru a trece dincolo de reglementarile nationale divergente”.

Acest dosar in engleza

Acest dosar in franceza

Linkuri

Comisia Europeana