Vorbim mult in Romania despre fondurile europene si despre absorbtia acestora de catre entitatile romanesti. Programele de cercetare si finantarea lor de catre structurile comunitare tenteaza pe multi, dar prea putini au un nivel de cunostinte pentru a deveni competitivi. Centrele de cercetare si universitatile din Romania au oportunitati de a intra in consortii europene si de a aduce mult visatele finantari europene in propria institutie.

O surpriza placuta este prezenta Universitatii Babes-Bolyai din Cluj in proiectul “Provocarile Coeziunii Socio-economice intr-o Europa extinsa”, coordonat de catre Institutul European al London School of Economics. Cele 8 universitati europene membre ale consortiului, finantate printr-un proiect de cercetare european (FP6), au avut ca obiective analiza diferentelor intre structurile societatii civile din statele membre UE, precum si impactul acestor diferente asupra eficientei si eficacitatii dezvoltarilor politice din acele zone.

In cadrul conferintei finale, desfasurate recent la Bruxelles, s-au prezentat rezultatele cercetarii. Jana Stachova, de la Academia de Stiinte din Cehia sublinia cazul ceh: “majoritatea contactelor dintre sectorul privat si organizatiile non-guvernamentale se realizeaza prin intermediul sectorului public.”

Pawel Swianiewicz, de la Universitatea din Varsovia, preciza: “In Polonia, cu cat factorii de deciziei sunt mai reticienti in a coopera cu actorii sociali, cu atat e mai deficitara implementarea fondurilor europene in acea regiune.”

“In Ungaria cetatenii nu au incredere in institutiile nationale, dar respecta cele regionale si locale. Universitatile sunt principalul suporter al autoritatilor in implementarea fondurilor europene”, mentiona reprezentata din Budapesta.

Prin comparatia facuta intre regiunile din Romania, Elena Porumb de la Facultatea de Studii Europene din Cluj a aratat clar o mai buna dezvoltare a sectorului non-guvernamantal si integrarea acestora in consultari cu factorii de decizie in regiune de Nord-Vest comparativ cu activitatea celor din regiunea de Nord-Est.

O interesanta concluzia a fost prezentata de catre Andrew Cartwringht, de la Central European University Budapesta, in care se intreba daca structura impusa de UE in Europa Centrala acum 10 ani, prin decupare NUTS2 (echivalentul regiunilor de dezvoltare) si NUTS3 (echivalentul judetelor) si-a aratat eficienta.

Si poate un subiect de discutie pentru clasa politica romaneasca, e nevoie sa exista si alegeri legislative la nivelul regiunilor de dezvoltare? Europenizarea tarii implica o “consolidare teritoriala”?

Link: Proiectul The Challenge of Socio-economic Cohesion in the Enlarged European Union

Dan LUCA / Bruxelles