Fonduri UE 2014-2020 - uelive.ro
Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Achizitii publice
Alegeri europarlamentare 2014
InfoSociety
Jobs
Guvernare europeana
Concurenta/Finantare UE
Sanatate
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Turism, mobilitate
EurActiv.PR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out






RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Achizitii publice
RSS Alegeri europarlamentare 2014
RSS InfoSociety
RSS Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Concurenta/Finantare UE
RSS Sanatate
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Turism, mobilitate
RSS EurActiv.PR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > Uniunea Europeana
pe scurt
> Institutii si organisme ale Uniunii Europene

Institutii si organisme ale Uniunii Europene

Publicat: 18 Februarie 2008 @ 14:09

Esentialul despre ceea ce este Uniunea Europeana din punct de vedere institutional - informatiile concise pe care le gasesti doar in sute de pagini si zeci de site-uri. Informatia de baza despre Parlament, Comisie, Consiliu, curti, banci, Ombudsman si linkuri catre toate institutiile relevante.

Uniunea Europeana isi are originile in Comunitatea Europeana a Otelului si Carbunelui, infiintata in 1951 prin Tratatul de la Paris si in Comunitatea Economica Europeana fomata in 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma de catre sase state: Franta, Germania, Italia si Benelux (Belgia, Olanda si Luxemburg). In cei 50 de ani de existenta, Comunitatea Ecomonica Europeana s-a extins prin aderari succesive ale altor state din Europa, transformandu-se intr-o comunitatea economica si politica -  Uniunea Europeana – cu 27 de state membre si cu institutii si organisme unele cu caracteristici supranationale, altele cu caracteristici interguvernamentale. Uniunea Europeana nu este o federatie ca SUA si nici o simpla cooperare interguvernamentala ca in cazul Natiunilor Unite. Tarile membre ale UE raman natiuni independente, dar isi pun in comun suveranitatea lor pentru a obtine mai multa putere economica si influenta pe plan mondial, o putere la care nu ar fi putut ajunge nici una dintre ele in mod independent. Statele membre isi deleaga o parte din puterea lor de decizie catre institutiile europene pe care le-au creat de comun acord, astfel incat deciziile luate la nivel european sa fie luate in mod democratic, tinand cont de interesele tuturor tarilor.
Cele mai importante institutii sunt Comisia Europeana, Consiliul European, Parlamentul European, Curtea Europeana de Justitie si Banca Centrala Europeana.

Triunghiul institutional, format din Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia Europeana, este cel care concepe si dezvolta politicile la nivel European si cel care adopta legislatia ce se pune in aplicare in Uniunea Europeana. De asemenea, alte doua institutii joaca un rol major in buna desfasurare a activitatilor in UE: Curtea de Justitie, ce asigura aplicarea legilor europene si Curtea de Conturi ce verifica activitatile financiare ale Uniunii.

Puterile si responsabilitatile acestor institutii isi au originile in tratatele fondatoare ale UE. tratatele prevad, de asemenea, regulile si procedurile pe care aceste institutii trebuie sa le urmeze in desfasurarea activitatilor lor.

Pe langa aceste institutii, in cadrul Uniunii Europene functioneaza o serie de organisme cu rol specific din care mentionam: Banca Centrala Europeana (responsabila pentru politica monetara a Uniunii), Banca Europeana de Investitii (finanteaza proiecte europene de investitii si sprijina mediul de afaceri din Europa prin Fondul European de Investitii), Obudsmanul European (investigheaza plangerile privind cazuri de administrare defectuoasa in actiunea institutiilor si organelor Uniunii Europene), Controlorul European pentru Protectia Datelor (avand misiunea de a garanta dreptul fundamental de protejare a datelor personale ale cetatenilor europeni).

A.INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

Parlamentul European

Parlamentul European reprezinta cetatenii Uniunii Europene, iar din 1979 membrii sai sunt alesi direct de catre acestia.
In prezent, cei peste 490 de milioane de cetateni din cele 27 de State Membre sunt reprezentati de 785 de parlamentari. Parlamentarii sunt alesi pentru 5 ani, iar pentru urmatoarea perioada (2009-2014), in principiu, nu vor fi mai mult de 736 de membri.

Pentru 2009-2014, locurile in Parlament vor fi impartite intre Statele Membre astfel:
Austria 17
Belgia 22
Bulgaria 17
Cipru 6
Danemarca 13
Estonia 6
Finlanda 13
Franta 72
Germania 99
Grecia 22
Irlanda 12
Italia 72
Letonia 8
Lituania 12
Luxemburg 6
Malta  5
Marea Britanie 72
Olanda 25
Polonia 50
Portugalia 22
Republica Ceha 22
Romania 33
Slovenia 7
Slovacia 13
Spania 50
Suedia 18
Ungaria 22
Total 736

Parlamentarii europeni apartin nu unor partide politice nationale, ci a 7 grupuri europene: Grupul Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si al Democratilor Europeni (289 deputati), Grupul Socialist din Parlamentul European (215 deputati), Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (101 deputati), Grupul Uniunea pentru Europa Natiunilor (44 deputati), Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana (42 deputati), Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica (41 deputati) si Grupul Independenta si Democratie (24 deputati). De asemenea, exista si parlamentari independeti (29 deputati), neafiliati niciunui grup politic.

Pana la alegerile din 2009, Romania are 35 de parlamentari impartiti intre grupurile parlamentare astfel: Grupul Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si al Democratilor Europeni – 18, Grupul Socialist din Parlamentul European – 10, Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – 6, Deputati neafiliati – 1.

Parlamentul European are trei mari roluri:
1.Adoptarea legilor europene – impreuna cu Consiliul, pentru multe din politicile europene
2.De supraveghetorul al celorlalte institutii europene, in special al Comisiei Europene. Parlamentul are dreptul de a aproba sau de a respinge numirea comisarilor
3.Parlamentul, impreuna cu Consiliul imparte puterea asupra bugetului European. La sfarsitul procedurii, Parlamentul adopta sau respinge bugetul in intregimea sa.

Parlamentul European are trei sedii: la Luxemburg (sediul Secretariatului General), la Strasbourg (unde au loc sesiunile plenare, la care participa toti membrii Parlamentului European) si la Bruxelles (unde au loc intalnirile comitetelor si unele sesiuni plenare).

Presedintele Parlamentului este ales pentru 2 ani si jumatate (jumatate din mandatul Parlamentului), iar de la 1 ianuarie 2007 acesta functie este ocupata de Hans-Gert Pottering.

Comisia Europeana

Comisia Europeana are, in prezent, 27 de membri, cate unul din fiecare Stat Membru, fiind independent fata de guvernele nationale. Membrul Comisiei Europene din partea Romaniei, Leonard Orban a fost desemnat comisar pentru multilingvism.

Principalele roluri ale Comisiei sunt:
1.Sa faca propuneri legislative Consiliului si Parlamentului
2.Sa implementeze politicile si bugetul Uniunii
3.Sa aplice legea europeana (impreuna cu Curtea de Justitie)
4.Sa reprezinte Uniunea Europeana pe plan international.

Comisia este impartita pe departamente, numite Directorate Generale si pe servicii. De fapt, fiecare Directorat General are rolul de a face propuneri legislative pentru domeniul de care este responsabil. Aceste propuneri devin oficiale dupa ce sunt aprobate de intreaga Comisie, la intalnirile saptamanale ale acesteia, cu cel putin 14 din cele 27 de voturi. In cazul in care propunerea este adopata ea este inaintata Consiliului si Parlamentului.

Comisia, in actuala sa componenta, are mandat pana la 31 octombrie 2009 si este prezidata de Jose Manuel Barroso, din Portugalia.

Membrii Comisiei sunt aleasi o data la cinci ani, in decurs de sase luni de la alegerile parlamentare. Procedura de alegere a membrilor Comisiei este urmatoarea: guvernele Statelor Membre, de comun acord, propun presedintele Comisiei care este aprobat de Parlament. Presedintele propus, in urma discutiilor cu Statele Membre, alege membrii Comisiei. Consiliul adopta lista celor propusi si o inainteaza Parlamentului. Parlamentul, in urma interviurilor cu fiecare candidat, voteaza intreaga echipa. Dupa votul Parlamentului, Comisia este numita formal de catre Consiliu.

Ca urmare a aderarii Romaniei si Bulgariei, numarul comisarilor a crescut la 27, dar incepand cu noiembrie 2009 vor fi mai putini membri in Comisie. Numarul final al acestora va fi adoptat de Consiliu, iar comisarii vor fi numiti prin rotatie din toate Statele Membre astfel incat acestea sa fie reprezentate in mod corect.

Comisia are sediul la Bruxelles, dar are birouri si la Luxemburg, Reprezentante in Statele Membre si Delegatii in numeroase capital ale lumii.

Consiliul Uniunii Europene

Consiliul este principalul organism decizional la nivelul Uniunii Europene si reprezinta interesele Statelor membre.
La intalnirile Consiliului, in functie de subiectul de discutie, Statele Membre sunt reprezentate de ministrul de resort (de exemplu, afaceri externe, mediu, transport etc.), iar intalnirea poarta denumirea subiectului in cauza (de exemplu daca ministrii de transport se intalnesc pentru a discuta probleme aferente acestui domeniu, consiliul se va numi Consiliul pentru Transport).

Intalnirile Consiliului Uniunii Europene sunt impartite in 9 Consilii:
Afaceri Generale si Relatii Externe
Afaceri Economice si Financiare
Justitie si Afaceri Interne
Ocuparea fortei de munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori
Concurenta
Transport, Telecomunicatii si Energie
Agricultura si Pescuit
Mediu
Educatie, Tineret si Cultura.

De asemenea, de cel mult patru ori pe an, sefii de stat sau/si primii ministrii se reunesc la nivel inalt in ceea ce se numeste Consiliu European, pentru a stabili directii de politica la nivel European si pentru a gasi solutii la problemele ce nu au putut fi rezolvate la nivel de Consilii.

Consiliul Uniunii Europene indeplineste sase roluri principale:
1.Adopta legislatia europeana – impreuna cu Parlamentul, in majoritatea domeniilor
2.Coordoneaza politicile economice ale statelor membre
3.Incheie intelegeri la nivel international
4.Aproba, impreuna cu Parlamentul, bugetul European
5.Dezvolta Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC)
6.Coordoneaza cooperarea tribunalelor si fortelor politienesti nationale in problem de criminalitate.

Fiecare stat membru are o reprezentata permanenta la Bruxelles care apara interesele nationale la nivel European. Sefii acestor reprezentate se intalnesc saptamanal in cadrul Comitetului Reprezentantilor Permanenti (COREPER) pentru a stabili agenda Consiliului, cu exceptia majoritatii problemelor legate de agricultura de care se ocupa Comitetul Special pentru Agricultura.

Presedentia Consiliului este asigurata prin rotatie de fiecare stat membru pentru sase luni. Pana la sfarsitul lui iunie 2008, Slovenia este cea care prezideaza intalnirile Consiliului, fiind urmata de Franta. Romania va detine acest rol din iulie pana in decembrie 2019.

Presedentia Consiliului este asistata de Secretariatul General ce are rolul de a asigura buna desfasurare a lucrarilor Consiliului. In functia de secretar general a fost reales, in 2004, Javier Solana, ce indeplineste si functia de Inalt Reprezentant pentru PESC.

Deciziile in cadrul Consiliului sunt luate prin vot – majoritate calificata pentru majoritatea problemelor si vot unanim pentru probleme sensibile precum PESC, politica fiscala, de imigrare si azil.

Cele 345 de voturilor se impart astfel intre statele membre:
Germania, Franta, Italia si Marea Britanie – cate 29
Spania si Polonia – cate 27
Romania – 14
Olanda – 13
Belgia, Republica Ceha, Grecia, Ungaria si Portugalia – cate 12
Austria, Belgia si Suedia – cate 10
Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia si Finlanda – cate 7
Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg si Slovenia – cate 4
Malta – 3 voturi.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Curtea de Justitie, cu sediul la Luxemburg, a fost infiintata in anul 1952 pe baza Tratatului stabilind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului. Rolul Curtii de Justitie este sa se asigure ca legea europeana este interpretata si aplicata in acelasi fel pe intreg teritoriul Uniunii. Curtea de Justitie are puterea de a judeca litigiile dintre statele membre ale Uniunii, dintre institutiile europene, dintre companii si dintre indivizi.

Curtea de Justitie are in componenta 27 de judecatori – cate unul din fiecare stat membru, si 8 avocati generali. Acestia sunt numiti, de comun acord, de guvernele statelor membre pentru o perioada de 6 ani, perioada ce poate fi reinnoita. Incepand cu 12 ianuarie 2007, Camelia Toader din Romania s-a alaturat celorlati judecatori ai Curtii de Justitie

Din cauza numarului foarte mare de cazuri pe care Curtea de Justitie trebuie sa le rezolve, in 1989 a luat fiinta Tribunalul de Prima Instanta, ce se ocupa in special de cazuri aduse in fata instantei de catre persoane fizice, companii sau unele organizatii, precum si de cazuri legate de concurenta. Acesta are in componenta cel putin un judecator din fiecare stat membru, Romania numindu-l pe Valeriu Ciuca judecator la Tribunalul de Prima instanta.

Pentru a solutiona litigiile dintre Comunitatile Europene si functionarii sai a fost infiintat Tribunalul Functiei Publice, atasat Tribunalului de Prima Instanta, format din 7 judecatori, numiti de Consiliu.

Judecatorii Curtii de Justitie, Tribunalului de Prima Instanta si, respectiv, Tribunalului Functiei Publice desemneaza din randurile lor cate un presedinte pentru o perioada de trei ani. Presedintele Curtii de Justitie este Vassilios Skouris, din Grecia, presedintele Tribunalului de Prima Instanta este Bo Vesterdorf din Danemarca, iar presedintele Tribunalului Functiei Publice este Paul J. Mahoney, din Marea Britanie.

Cele mai des intalnite tipuri de proceduri pe care le indeplineste Curtea de Justitie sunt:
pronuntarea unei hotarari preliminare 
Tribunalele nationale din statele membre au responsabilitatea de a se asigura ca legea europeana este aplicata in mod corect, dar uneori exista riscul ca aceeasi lege sa fie interpretata in mod diferit de diferite state membre. De aceea, daca un tribunal national are un dubiu asupra interpretarii unei legi europene, acest poate si, uneori chiar este obligat, sa recurga la procedura de pronuntare a unei hotarari preliminare.
actiunea in neindeplinirea obligatiilor
Comisia Europeana, precum si oricare stat membru, poate sa initieze aceasta procedura daca exista motive sa se creada ca un alt stat membru nu isi indeplineste obligatiile impuse de legile europene. Curtea de Justitie investigheaza aceste acuzatii si daca statul in cauza este gasit vinovat trebuie sa indrepte lucrurile, iar daca nu se supune judecatii Curtii poate fi chiar amendat.
actiunea in anulare
In cazul in care un stat membru, Comisia, Consiliul si, in unele conditii, Parlamentul cred ca o anumita lege este ilegala, pot cere Curtii sa o anuleze. In cazul in care Curtea considera ca legea nu a fost corect adoptata sau contravine Tratatelor, o declara nula.
Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona
Aceasta actiune permite Curtii sa controleze legalitatea inactiunii institutiilor comunitare. Ea poate fi introdusa totusi numai dupa ce institutiei respective i s-a solicitat sa actioneze pentru a lua o anumita decizie. Atunci cand se constata ca inactiunea este ilegala, institutia vizata trebuie sa puna capat abtinerii de a actiona, luand masurile adecvate.

Curtea Europeana de Conturi

Curtea de Conturi a luat fiinta in anul 1975 si are sediul la Luxemburg. Rolul acestui organism este de a verifica daca fondurile europene, ce provind de la contribuabilii europeni, sunt colectate si cheltuite in mod corect si legal.

Curtea de Conturi are 27 de membri, cate unul din fiecare stat membru, numiti pentru un mandat de 6 ani, ce poate fi reinnoit. Ca membru al Curtii de Conturi, din Romania a fost numit Ovidiu Ispir.
Membrii Curtii de Conturi aleg un presedinte dintre ei pentru o perioada de trei ani. In ianuarie 2008 a fost ales presedinte Vitor Manuel da Silva Caldeira.

Pentru a-si indeplini rolul sau, ce consta in a verifica daca bugetul European este corect implementat, Curtea de Conturi auditeaza orice persoana sau institutie care se ocupa cu colectarea sau cheltuirea fondurilor europene. Deseori, Curtea face controale inopinante, iar concluziile verificarilor sale sunt supuse atentiei Comisiei Europene si guvernelor statelor membre.

Anual, Curtea prezinta un raport Consiliului si Parlamentului, pe baza caruia se decide asupra capitolelor de cheltuieli din bugetul European pe urmatorul an.

Un al rol al Curtii este de a isi exprima opinia cu privire la propunerile legislative in domeniul fiscal si la actiunile comunitare privin lupta impotriva fraudei.

Curtea de Conturi, ca institutie, nu detine nici un fel de putere legala. In cazul in care descopera iregularitati sau fraude sesizeaza  Oficiul European de Lupta Antifrauda – OLAF. OLAF, infiintat in 1999 in cadrul Comisiei Europene are un statut independent special si are misiunea de a conduce investigatiile administrative antifrauda.

B.ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE

Organisme financiare
Banca Centrala Europeana

Banca Centrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase luni inainte de introducerea monedei Euro. Sediul sau este in Germania, la Frankfurt am Main.
Activitatea BCE este complet independenta de institutiile europene, acestea neputand influenta in nici un fel deciziile BCE.

BCE este responsabila cu asigurarea stabilitatii preturilor si, in acest scop colaboreaza indeaproape cu bancile centrale nationale ale statelor din zona euro, formand un grup numit Eurosistem. In plus, BCE impreuna cu bancile centrale nationale din toate statele membre formeaza Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
Rolurile principale ale SBCE sunt definirea si implementarea politicii monetare europene, desfasurarea operatiunilor de schimb si administarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre.
BCE este si mai bine cunoscuta publicului larg pentru rolul sau in gestionarea monedei unice Euro.

Institutiile de decizie ale BCE sunt similare celor ale Bundesbank: Consiliul Guvernatorilor (format din cei sase membri ai Comitetului Director si guvernatorii bancilor nationale din cele 15 state membre din zona euro), Comitetul Director (format din presedintele si vicepresedintele BCE plus alti 4 membri alesi de comun acord de sefii de stat sau de guvern ai celor 15 state membre ale zonei euro) si Consiliul General (format din presedintele si vicepresedintele BCE si cei 27 guvernatorii ai bancilor nationale din statele membre).

Jean-Claude Trichet si Lucas D. Papademos ocupa functiile de presedinte respectiv vicepresedinte al BCE.

Cele 15 state care au adoptat moneda euro sunt: Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franta, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia si Finlanda.

Banca Europeana de Investitii

Banca Europeana de Investitii (BEI) a fost creata in 1958, pe baza Tratatului de la Roma, cu sediul la Luxemburg. BEI este detinuta de statele membre, acestea contribuind la capitalul sau in functie de marimea economica a fiecaruia in Uniune.
Rolul sau initial era de a finanta investitiile majore de infrastructura ale statelor membre. Insa, in ultimele decenii, a inceput sa finanteze si alte proiecte, atata timp cat investitiile sunt compatibile cu politicile europene. Principalele domenii pentru care se acorda credite sunt cresterea competitivitatii, promovarea procesului de integrare economica, protectia mediului, modernizarea retelelor europene de transport.

BEI, pe langa creditele acordate statelor membre, finanteaza si investitii in tarile care au incheiat acorduri de cooperare economica cu UE (tarile din zona Marii Mediterane, Africa, zona Caraibelor, Pacific).

BEI impreuna cu Fondul European de Investitii (FEI) formeaza Grupul BEI. Fondul European de Investitii a fost creat in 1994 pentru a sprijini aparitia si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Actionarul majoritar al FEI este Banca Europeana de Investitii.

FEI nu finanteaza direct investitorii, ci intervine pe piata cu fonduri proprii, ale BEI sau ale Uniunii prin intermediul capitalului de risc si prin instrumente de garantare pentru institutiile financiare ce acorda credite IMM.

Organisme specializate
Ombudsmanul European (Mediatorul European)

Mediatorul European, institutie cu sediul la Strasbourg, primeste si investigheaza plangerile cetatenilor europeni cu privire la eventualele incalcari ale legii de catre institutiile europene. Mediatorul European ancheteaza, elaboreaza rapoarte pentru Parlament, dar nu poate impune sanctiuni.

Pentru a depune o plangere la Mediatorul European trebuie sa fii rezident al UE, sa fi incercat sa solutionezi incidentul mai intai cu institutia in cauza, cazul sa nu fi fost adus in instanta si sa nu fi trecut mai mult de 2 ani de la incidentul supus atentiei Mediatorului European.

Responsabilul European pentru Protectia Datelor

Autoritate independenta, infiintata in 2001, functionala din 2004, cu sediul la Bruxelles, Responsabilul European pentru Protectia Datelor monitorizeaza procesele de colectare si procesare a datelor cu caracter personal (spre exemplu date medicale, adrese, numere de telefon).

Orice persoana, care considera ca datele sale cu caracter personal au fost colectate, prelucrate sau uilizate de o institutie europeana sunt eronate sau au fost dobandite ilegal, poate inainta o plangere Responsabilului European pentru Protectia Datelor. In cazul in care plangerea este intemeiata, Responsabilul European pentru Protectia Datelor poate facilita trimiterea cazului la Curtea de Justitie.

[EurActiv.ro]

Articole legate de acelasi subiect
Uraganul Sandy: Rafalele de vant se mentin la 150 de kilometri pe ora | 29 Octombrie 2012
Comisarul european Stefan Fuele viziteaza Romania | 27 Octombrie 2012
FMI accepta o crestere economica de peste 1%. PIB-ul nominal va fi in usoara scadere, la 607,3 miliarde lei | 9 August 2012


COMENTARII


1. RE: europa
roman (01 August 2010 17:09)

Consider acest punct de vedere redus la limitele poporului roman. Cand nu putem face mai mult decat altii dam vina pe ei pentru ca ...noi am facut tot ce se putea face.

Uniunea Europeana este o institutie care cere si ofera. Aceste aspecte sunt cunoscute de toti inainte de a adera si decizia este a aderantului. Daca ceea ce cere are un caracter imperativ ceea ce ofera, din pacate, depinde si de noi: ce,cat, cand si cum luam de la ei.

Sa nu ne mai plangem de soarta noastra si sa luam si ce e bun de la ei, ca sunt destule. Ce e rau am luat deja pana acum si ne ajunge !

Spor la treaba !
Raspunde
2. europa
stefan moarcas (11 Martie 2010 10:44)

Este de recunoscut faptul ca aceasta uniune Europeana a adus foarte multe transformari in toate sistemele politice si economice mai ales, dar din punct de vedere socio -cultural , a reusit in mod direct la distrugerea, s-au disparitia uno valori nationale, prin absorbtia sau volatilizarea controlata a lor. Sistemul de finantare European , NU este avantajos pentru statele mai slab dezvoltate, in mod special politicile economico- financiare, impuse de aceste organizatii. consider ca sint mult prea rigide dar mai ales interesate......... Acordandu-se aceste asa spus " ajutoare" financiare si inclusiv sprijin politic s-a reusit prin aceste masuri indatorarea populatiilor acestor state , prin sistemele de impozitare extraordinar de mari, producind aparitia unui mare numar de someri, afectand toate parghiile economiei si nu in ultimul rand nivelul foarte scazut de trai al populatiei . Ca de obicei in umbra acestor fapte, beneficiarii directi sant tot guvernantii, de la cel mai inalt nivel pana la cele locale, mai ales protejati fiind de o legislatie partinitoare, bolnava , injusta , .
Raspunde
EurActor
Membrii EurActor
Parteneri de continut