UE va avea agentie pentru reglementarea energiei Politici energetice Mediu & Energie : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Mediu & Energie > Politici energetice > UE va avea agentie pentru reglementarea energiei

UE va avea agentie pentru reglementarea energiei

Publicat: 4 Martie 2008 @ 16:13

"Energia electrica si gazele se afla in centrul bunastarii Europei", sunt primele cuvinte ale propunerii Comisiei de infiintare a unui organism european de reglementare in domeniul energiei. Ar putea Bucurestiul sa gazduiasca sediul celui mai nou organism european? Comisia Europeana a propus infiintarea unei "Agentii pentru cooperarea autoritatilor de reglementare din domeniul energiei", purtand acronimul englez ACER (Agency for the Cooperation of Energy Regulators). Actul oficial de nastere a sa va fi un Regulament al Parlamentului si al Consiliului U.E. dr. Radu Serban

1. Proiectul de Regulament privind infiintarea Agentiei

Prezentata de Comisia Europeana (C.E.) sub numarul COM(2007) 530, propunerea de Regulament contine suficiente detalii despre viitoarea Agentie, pentru a suscita interesul operatorilor economici de pe piata europeana a energiei. Vom aborda cateva din ele, de potential interes pentru Romania.

Motivatia politica a demersului C.E. se regaseste in primele fraze din preambulul proiectului de regulament: „Energia electrica si gazele se afla in centrul bunastarii Europei. Fara o piata europeana de energie electrica si gaze competitiva si eficienta, cetatenii Europei vor plati preturi excesive pentru una din necesitatile lor zilnice de baza”.

Cativa pasi premergatori ideii de ACER merita a fi precizati. In octombrie 2005, summit-ul european de la Hampton Court solicita crearea unei „politici energetice europene”. La 8 martie 2006, C.E. a publicat „Cartea Verde” a politicii energetice europene, iar la 10 ianuarie 2007, tot C.E. a lansat o comunicare intitulata „O politica energetica pentru Europa”. Consiliul European din primavara anului 2007 a invitat C.E. sa propuna masuri suplimentare, mai - ales pe urmatoarele teme:
- separarea productiei de distributie;
- armonizarea atributiilor autoritatilor nationale de reglementare in domeniul energiei;
- infiintarea unui mecanism de cooperare a autoritatilor nationale de reglementare;
- introducerea unui mecanism de coordonare a functionarii retelelor, inclusiv asigurarea securitatii lor;
- transparenta sporita pe piata.

Punctul 3 de mai sus s-a materializat in ideea Agentiei europene de reglementare in domeniul energiei.
Scopul Agentiei, conform documentului C.E., este de a completa, la nivel comunitar, activitatile desfasurate de catre autoritatile nationale de reglementare in sfera energiei. Ea trebuie sa garanteze ca functiile de reglementare exercitate la nivel national de catre autoritatile statului, in conformitate cu Directivele 2003/54/CE si 2003/55/CE, sunt coordonate corespunzator si, daca e nevoie, completate la nivel unional. Agentia trebuie sa monitorizeze cooperarea intre operatorii de sistem de transport din domeniile energiei electrice si gazelor, precum si ducerea la indeplinire a sarcinilor retelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrica si gaze. Beneficiarul final al acestei monitorizari va fi piata interna. Agentia va trebui sa detina competente de transmitere a unor orientari neobligatorii pentru autoritatile de reglementare si operatorii de piata, in scopul unui schimb de bune practici.

Agentia va avea si un rol consultativ, intre autoritatile nationale si Comisie, vizand aspecte de reglementare a pietei. Ea va trebui sa ofere jucatorilor de pe piata energiei certitudinea de care au nevoie in deciziile lor investitionale. In felul acesta, Agentia va contribui la un set de reguli mai consistente pentru aprofundarea integrarii pietei energiei printr-un comert interstatal mai eficient.

ACER va trebui sa vegheze la totala independenta a actiunii autoritatilor nationale de reglementare in raport cu orice interes de piata, fara instructiuni de la vreun guvern, sau alta imixtiune din partea vreunei entitati publice sau private.

Conform proiectului de Regulament, pentru a-si indeplini mandatul, Agentiei trebuie sa i se asigure independenta, capacitatile tehnice, transparenta si eficienta necesare.

Agentia este „organism comunitar cu personalitate juridica” si poate sa emita urmatoarele tipuri de documente:
avize adresate operatorilor din sistemul de transmisie;
avize adresate autoritatilor de reglementare;
avize si recomandari adresate Comisiei;
decizii individuale in cazuri specifice.

2. Administrarea Agentiei

Condusa de un director, Agentia are un Consiliu de administratie alcatuit din 12 membri, sase numiti de Comisie si sase de Consiliu, cu un mandat de 5 ani, reinnoibil o singura data. Un Consiliu de apel se convoaca de cate ori e necesar, luand decizii prin majoritatea calificata a cel putin 4 din cei 6 membri ai sai.

Ea poate introduce o actiune la Tribunalul de Prima Instanta al Curtii Europene de Justitie pentru contestarea unei decizii luate de Consiliul de apel.
De asemenea, beneficiaza de toate privilegiile si imunitatile institutiilor U.E.

O imagine schematica a Agentiei a fost surprinsa la Conferinta „European Voice” din 7 februarie 2008, la Bruxelle, de Walter Tretton, expert al C.E.:

Functiile si modul de administrare
Principalele functii:
- ofera cadrul de cooperare intre autoritatile nationale de reglementare
- supervizeaza cooperarea intre operatorii sistemelor de transmisie (TSOs)
- are puteri decizionale individuale (ex.: solicitari de exceptare si regimuri de reglementare intre statele membre)
- are rol de consiliere pentru Comisie
- are puterea de a adopta orientari facultative
Modul de administrare:
- Consiliu de administratie
- Consiliu de apel
- angajati 40-50 persoane
- buget anual: 6-7 mil.€

3. Primele reactii la propunerea C.E. de infiintare a Agentiei

La 24 ianuarie 2008, propunerea de Regulament a fost dezbatuta in Comitetul pentru Industrie, Cercetare si Energie (ITRE) al Parlamentului European.
O prima remarca a parlamentarilor se refera la pericolul birocratiei. Daca nu i se va acorda suficienta putere de reglementare, independenta de orice influente exterioare, Agentia risca sa birocratizeze si mai mult procedurile actuale, fara a contribui la scopul principal care i-a animat pe initiatori, acela de liberalizare a pietei.

A doua remarca se refera la faptul ca ACER nu va avea, de fapt, nici o autoritate de reglementare directa la nivel national sau european. Rolul Agentiei se rezuma doar la consolidarea organismelor nationale de reglementare si a independentei acestora. In felul acesta, se incearca doar o stimulare a investitiilor in transmisia interstatala de energie.

A treia remarca, poate cea mai importanta, indeamna la mai mult curaj in liberalizarea pietei, deoarece masurile din „pachetul al treilea energetic (www.europeanenergyforum.eu)de legislatie europeana nu sunt suficiente pentru a crea o piata unica europeana a energiei. In acest sens, unii deputati au cerut ca ACER sa fie mai mult decat un organ consultativ, cu competente mai clare, chiar si in stabilirea preturilor la electricitate.
Consolidarea

puterilor ACER dincolo de propunerile C.E. se loveste, insa, de cel putin doua obstacole:
dezacordul politic al unor state membre;
tratatele U.E. nu permit Comisiei Europene sa dea unui organ imputerniciri pe care ea insasi nu le are.
Unii europarlamentari solicita ca ACER sa dispuna si de capacitatea de a rezolva problemele legate de accesul neloial, discriminatoriu sau ineficient la retelele care traverseaza frontierele nationale. Se doreste, chiar, ca ACER sa poata impune sanctiuni daca barierele in fata comertului interstatal nu sunt eliminate.

Totusi, din experientele trecute, este de asteptat ca, in cel mai fericit caz, sa se acorde Agentiei puterile prevazute in proiectul de Regulament al C.E.

4. Schema cooperarii organismelor de reglementare in domeniul energiei

Sursa: prelucrare dupa “Bundesnetzagentur”, Agentia federala germana pentru electricitate, gaz, telecomunicatii, posta si cale ferata

5. Bugetul Agentiei

Bugetul propus prin fisa financiara anexa la proiectul de Regulament se bazeaza pe un personal estimat la 48 de persoane si are in vedere cheltuieli imobiliare, mobiliare, operationale, administrative si pentru deplasari in teren.

Veniturile Agentiei se compun, in principal, din o subventie de la bugetul U.E., taxele platite catre Agentie pentru acordarea unor derogari, contributii benevole din partea statelor membre sau a autoritatilor de reglementare ale acestora.

Cheltuielile Agentiei cuprind cheltuieli cu personalul, cheltuieli administrative, cheltuieli de infrastructura, cheltuieli operationale.

Sursa: Grafic propriu, dupa Anexa 1 la COM(2007) 530 final

Calculul sumelor alocate personalului s-a facut in baza “cheii” utilizate pentru cheltuielile de personal al Comisiei Europene, respectiv 0,117 milioane €/an de persoana. Multuplicand cu numarul de 48 de persoane, ajungem la suma anuala maxima de 5, 616 milioane €, alocata incepand cu anul 2011. Se adauga o serie de cheltuieli asociate imobilelor, precum si altele administrative (posta, telecomunicatii, IT etc.).

Cheltuielile aferente achizitionarii de bunuri mobiliare vor atinge 350.000 € in primii doi ani, variind in anii urmatori in functie de facilitatile oferite de statul gazda. Se vor adauga costurile operationale, care vizeaza sedintele si studiile, traducerile, publicatiile si relatiile cu publicul, insumand 1 milion €/an. Pentru deplasari in interiorul si in afara U.E. (transport, cazare, diurna), se estimeaza un necesar de 150.000 €/an din momentul cand Agentia va fi pe deplin operationala. Estimarile se bazeaza pe actualele cheltuieli de misiune atribuite Directiei Generale Transport si Energie (GD TREN) de la Comisia Europeana.

6. Sediul Agentiei

De notorietate in mediile europene, batalia statelor membre pentru detinerea sediului unei agentii europene se bazeaza pe avantajele evidente oferite de un asemenea sediu: locuri de munca bine platite, turism institutional insotit de exportul aferent de servicii, vizibilitate in randul statelor membre si chiar in lume, utilizarea in tara de resedinta a unor fonduri de la bugetul U.E., apropierea puterii decizionale de tara gazda etc.

In fapt, prin statutul de functionari ai Uniunii Europene, angajatii ACER vor beneficia de aceleasi privilegii ca si functionarii europeni de la Bruxelles, Strassburg, Luxemburg sau din orice alt oras european unde isi au sediul institutiile sau agentiile europene. Polonezii au facut lobby serios pentru a obtine sediul unei agentii de prestigiu si de viitor: Frontex. Mai inainte, finlandezii se luptasera cu succes pentru obtinerea sediului Agentiei Europene a Produselor Chimice (ECHA). Cam aceeasi concurenta s-a putut constata, de-a lungul procesului de integrare europeana, in cazul celorlalte agentii.

Bucurestiul s-ar putea califica pentru sediul ACER. In mod firesc, vor avea prioritate noile state membre, printre care se numara si tara noastra. Romania ar avea si atú-ul potentialului energetic solid, in special hidro, care ii ofera o buna pozitionare in zona surselor regenerabile de energie. Pozitionarea geografica la Marea Neagra si, deci, pe traseul retelelor de transport al energiei dinspre Asia Centrala spre U.E. o recomanda ca tara de interes pentru politica energetica europeana. In plus, rezervele inca exploatabile de gaze si petrol, experienta indelungata in industria hidrocarburilor, precum si dimensiunile remarcabile ale pietei interne care plaseaza Romania, in termeni demografici, in randul statelor mari ale Uniunii, toate acestea, plus vidul de institutii sau agentii europene din tara noastra, confera Bucurestiului eligibilitate printre candidatele potentiale la sediul ACER.

As adauga si gradul avansat de privatizare din energetica romaneasca, peste media U.E. si mai ales peste nivelul de privatizare din unele state membre mari, care, oarecum paradoxal, au participat la privatizarea din Romania cu firme de stat.

Daca scopul fundamental al pietei europene a energiei este de a oferi consumatorilor preturi mai mici prin stimularea concurentei, atunci ACER, ca agentie specializata pe piata interna a energiei va putea sa contribuie la formarea unor preturi mai accesibile pentru consumatorii romani, deci la un spor de bunastare.

In cel mai rau caz, anuntarea candidaturii si ratarea, in cele din urma a sediului, ar oferi eurocratilor romani o moneda de schimb in viitoarele negocieri europene.

S-ar putea ridica intrebarea daca Romania poseda capacitatea logistica de a gestiona o asemenea agentie. Raspunsul e simplu: o tara care a gazduit summit – ul francofoniei sau summit – ul NATO, dispunand de cladiri administrative de talie mondiala si de personal calificat, ca si de infrastructura necesara, poate aspira cu toata demnitatea la statutul de gazda a ACER.

Linkuri:
- CE: Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
- EurActiv.com: Regulators doubtful over EU energy agency

O analiza de Radu Serban, publicata si in "Tribuna economica".