Dezvoltarea durabila a Romaniei se confrunta cu un "deficit serios de resurse"
La cea de-a treia sedinta a Consiliului National de Dezbatere Publica pe marginea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a fost dezbatuta versiunea a doua a textului Strategiei. Ministrul Mediului a accentuat necesitatea consultarii elitelor locale, in timp ce organizatorii dezbaterii au facut un nou apel ca ministerele sa-si prezinte puncte de vedere asupra SNDD.
Cum ati vrea sa arate Romania in 2030? (puteti adauga opinia dumneavoastra)
Calin Georgescu, directorul Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, a aratat ca, indiferent de situatia in care se afla Romania in acest moment, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (SNDD) trebuie sa gaseasca solutii. "Si exista solutii", a spus el, aratand ca cele 36 de pagini supuse dezbaterii, reprezinta circa 40% din lucrare.
Capitolele propuse deja dezbaterii sunt cele esentiale, din care pot decurge celelalte: scimbarile climatice si energia, consumul, transporturile, energia. In afara de aceste capitole ale Strategiei, comitetul de redactare a supus dezbaterii si o strategie pentru gestionarea crizelor.
Potrivit lui Georgescu, Strategia ar putea fi finalizata pana la 10 aprilie, dar se asteapta punctele de vedere ministerelor, in scris, in special punctele de vedere oficiale ale ministerului muncii si cel al culturii.
In paralel s-a inceput si traducerea in engleza a Strategiei, avand in vedere ca se asteapta si contributii si feed-back din afara tarii.
Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile a spus, in interventia sa: "vrem ca strategia pe care o pregatim acum sa ne scoata din aceasta ipocrizie, care nu ne rezolva problemele si nici nu ne ajuta sa construim viitorul dorit si necesar. Pentru ca, de fapt, asta pregateste actuala strategie: o Romanie pentru 20 de ani, intr-o Europa in cautarea propriei identitati."
Deficit de resurse
Korodi a observat ca datele de plecare nu sunt tocmai optimiste. "Romania are deja un deficit serios de resurse, pentru ca importam jumatate din necesarul de gaze naturale si 60% din necesarul de petrol. Energia nucleara parea a fi o solutie, numai ca nici rezervele de uraniu nu ne vor mai tine decit 5-6 ani.
Apoi, nici resursele pe care le avem nu sint utilizate eficient. Productia industriala a crescut, in perioada 2001 - 2005, cu 40%, dar consumind cu 46% mai multe resurse. Adica, am produs nesustenabil. Doua treimi din termocentrale si aproape jumatate din hidrocentrale si-au cam trait traiul. Rentabilizarea si retehnologizarea lor este o mare provocare."
"Resursa umana este si ea neglijata," a mai aratat ministrul. "In primul deceniu al secolului 21, avem 2,6 cercetatori la 1000 de persoane angajate, de trei ori mai putin decit au, in medie, celelalte tari din Uniunea Europeana. Asta ne-a coborit pe locul 69 in lume la numarul de brevete inregistrate sau supuse inregistrarii."
Korodi a spus, referitor la Strategie ca, desi are date, si acopera sectoarele cheie ale economiei si societatii, inca "nu are viziunea de ansamblu si nu are prioritatile clare. Pe acestea trebuie sa le adaugam in dezbaterile care incep acum."
Elitele regionale si problemele locale
Ministrul mediului si dezvoltarii durabile a accentuat ca "tinta aceste strategii, dar si vectorul dezvoltarii durabile in urmatorii 20 de ani il reprezinta comunitatile locale. Ele sint actorul central si ele vor avea cuvintul decisiv, de acum incolo, pina in anul 2030. [...] Elitele regionale - academice, politice, de business, dar si din societatea civila - vor trebui sa lectureze acest document si sa decida in ce fel isi vor include pilonii de dezvoltare in strategia generala. Aceste elite cunosc exact potentialul zonelor din care fac parte, cunosc liantul care leaga comunitatile, dar si interesele care le despart. Astept ca la aceste dezbateri regionale sa fie invitate si prezente toate personalitatile reprezentative din regiunile respective.
Sigur, ceea ce diferentiaza prioritatile regionale sint bogatiile fiecarei zone, capitalul socio-cultural si afinitatile locale. Ceea ce le uneste, sint, din pacate, problemele comune. Cum ar fi ca doi din trei locuitori ai satelor nu sint conectati in Romania la apa curenta, si ca doar un satean din zece are acces la canalizarea moderna."
Calin Georgescu a aratat ca educatia va fi firul si coloana vertebrala a intregii lucrari. De asemenea, el a mai aratat ca din indicatorii folositi pentru evaluarea starii actuale a tarii va trebui sa reiasa si daca Romania este dispusa sa mearga pe calea dezvoltarii durabile. "Strategia nu va fi decat un exercitiu intelectual, fara urmari practice, daca nu va fi luata in considerare situatia demografica a Romaniei", a mai aratat Georgescu.
Profesorul Florian Colceag de la IRSCA Gifted Education a aratat in intervetia sa pe marginea Strategiei ca este esentiala introducerea conceptului de Real Time Management, ca si a indicatorilor corelativi calitativi si cantitativi.
Profesorul Aureliu Leca, din componenta grupului de redactare a SNDD, a aratat ca strategia energie-mediu a Uniunii Europene (20-20-20) are tinte dificile pentru statele dezvoltate si imposibile pentru Romania. El a argumentat prin faptul ca sectorul energetic din Romania este nesustenabil si ineficient, avand de asemenea o mare inertie intre decizie si executie. "Suntem o tara bogata in resurse sarace si scumpe", a mai aratat Leca, aratand de asemenea ca romanii nu au o cultura a economiei si eficientei energetice, Romania inregistrand constant pierderi de o treime din resursele primare ale tarii. El a propus infiintarea, cel putin temporar, a unui minister al energiei si resurselor.
Cornelui Rotaru de la Agentia Romana pentru Conservarea Energiei a aratat ca datele actuale referitoare la energie, in Romania, sunt lipsite de substanta, iar pentru Strategie e nevoie de o baza de referinta. El a aratat si ca e nevoie sa fie abordata si chestiunea energiei la sate.
Mircea Ilie, de la ONG-ul Viitor Plus, a mentionat cateva probleme pe care le-ar vedea tratate in SNDD: problema generarii frigului in aglomerarile urbane, necesitatea identificarii de atuuri si slabiciuni critice ale Romaniei si necesitatea unui set de indicatori bine corelati. Ilie a observat si faptul ca Romania isi face, prin Strategie, planuri pentru perioada de dupa 2013, fara a sti cum va arata bugetul UE dupa acest an. Similar, planurile post 2020 ar fi lipsite de substanta, in conditiile in care nimeni nu stie cum va arata econimia monidiala, daca aceasta isi va pastra tendinta de globalizare sau nu.
de Nits Alexandru 24 Mar 2008 18:05
Pe langa educatie, care de departe este cea mai importanta, trebuie amintite si urmatoarele parghii:
1. Campanii de constientizare - presa, Tv, radio
2. Politici nationale de incurajare si sprijin a masurilor ce vizeaza dezvoltarea durabila de natura fiscala insotite de un sistem de crediatare avantajos (ce privesc utilizarea rationala a terenurilor, gospodarirea deseurilor, compostarea deseurilor organice, termoizolarea cladirilor, solutii constructive care sa nu necesite consumuri de energie pentru racire, solutiile alternative de incalzire cu pompe de caldura cu utilizarea energiei geotermale etc.)
3. Subventionarea cercetarii pentru identificarea pe zone a resurselor regenerabile, si optimizarea combinatiilor de solutii din punct de vedere al dezvoltarii durabile. In momentul de fata nu cunoastem care sunt zonele cele mai propice pentru amplasarea de generatoare eoliene.
4. Revizuirea normativelor pentru utilizarea lemnului in constructii (utilizand actele normative elvetiene de exemplu), material regenerabil prin excelenta
5. Masuri guvernamentale pentru incurajarea infiintarii industriilor producatoare de materiale si echipamente necesare acestui scop (panouri solare, sisteme de gestionare inteligenta a energiei etc.)
de Andrei 06 Apr 2008 02:16
Bun.
Educatia, cel putin declarativ politic, ar fi necesar sa fie prioritara. Ceea ce mi-as dori ar fi sa reusim sa realizam o modificare de perceptie, astfel incat, acel 1% din PIB dedicat cercetarii sa fie intr-o mai mica masura inteles in registrul "masini/unelte", si mai mult in sfera sa larga, acoperitoare si pentru stiintele umaniste.
De ce?
In primul rand pentru faptul ca astfel vom putea produce studii mult mai sensibile pentru aspiratiile populatiei Romaniei decat orice politica publica coborata direct din teorie. Tot astfel, date empirice valide, vor releva directii de urmat si nise potentiale de dezvoltare, toate in acord cu disponibilitatea, competenta si apetenta grupurilor sociale active.
Imi cer scuze potentialilor cititori daca comentariul meu nu este foarte atent contextualizat, dar, macar odata ar fi bine sa trecem de la teorie la practica.
Oricum, initiativa e laudabila.