Agenda Lisabona Uniunea Europeana pe scurt : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Uniunea Europeana
pe scurt > Agenda Lisabona

Agenda Lisabona

Publicat: 28 Martie 2008 @ 15:56

Sefii de stat si de guvern reuniti in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea Europeana in "cea mai dinamica si competitiva economie din lume bazata pe cunoastere".

Procesul de globalizare, creand relatii de interdependenta tot mai stranse intre economiile tarilor de peste tot din lume, precum si revolutia tehnologica din anii 90, incluzand internetul si noile tehnologii informationale si de comunicare, a dus la revolutionarea inclusiv a economiei europene si a vietii cotidiene a cetatenilor europeni. Cu toate acestea, la inceputul anului 2000, din punct de vedere al competitivitatii, economia europena prezenta decalaje importante in special fata de economia Statelor Unite ale Americii. Ca urmare, sefii de stat si de guvern reuniti in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea Europeana in „cea mai dinamica si competitiva economie din lume bazata pe cunoastere, capabila de o crestere economica durabila, generatoare de noi locuri de munca, mai bune, si caracterizata printr-o mai mare coeziune sociala ”.

Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obtine o crestere economica de 3% pe an si de a crea 20 de milioane de noi locuri de munca pana in 2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice in domenii precum inovarea, intreprinderile, liberalizarea diverselor piete si protectia mediului.

Obiectivele stabilite in 2000 erau ambitioase si acopereau o intreaga serie de domenii. In ceea ce priveste ocuparea fortei de munca se urmarea atingerea unei rate a ocuparii de 70% si cresterea numarului de femei si de persoane in varsta care sa activeze pe piata muncii. Pentru a incuraja inovarea, obiectivul era de a creste numarul gospodariilor care sa aiba acces la internet, precum si cresterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. In domeniul intreprinderilor, statele membre trebuiau sa ia mai multe masuri pentru a sprijini intreprinderile mici, inclusiv reducerea birocratiei cu care se confruntau in desfasurarea activitatii. Mai mult, se urmarea crestera concurentei pe piata telecomunicatiilor si liberalizarea pietelor de gaz si de electricitate. Pentru protectia mediului, obiectivele includeau reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

La jumatatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona, in unele tari europene situatia economica si sociala parea sa se inrautateasca, in loc sa se imbunatateasca. Spre exemplu in Germania si in Franta somajul ajunsese la aproximativ 10%, iar cresterea economica europeana se situa sub 2% comparativ cu SUA ce cunostea o crestere de peste 3%.
Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul ca in anumite domenii, in aceeasi perioada, s-au inregistrat anumite progrese, asa cum s-a intamplat cu liberalizarea pietelor de electricitate, de telecomunicatii si de servicii finanicare.

Pentru a evalua rezultatele implementarii Strategiei de la Lisabona, in primavara anului 2004, Consiliul European l-a insarcinat pe fostul prim-ministru al Olandei, Wim Kok, sa conduca un grup de experti si sa redacteze un raport, cu scopul de a da un nou impuls Strategiei de la Lisabona.
Una dintre principalele concluzii ale Raportul Kok, prezentat la Consiliul European din toamna anului 2004, a fost ca rezultatele obtinute au fost dezamagitoare din cauza „agendei prea incarcate, lipsei de coordonare si a prioritatilor conflictuale”. Mai mult, Raportul sugereaza ca vina principala este a statelor membre care nu au avut suficienta vointa politica de a pune in aplicare reformele necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona.

Ca urmare a acestui raport, Comisia Europeana a hotarat relansarea Strategiei Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de munca) in anul 2005, urmand ca accentul sa fie pus mai degraba pe actiunile ce trebuie puse in aplicare decat pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010 si obiectivele privind atingerea unei anumite rate a ocuparii nu mai sunt considerate a fi prioritati, considerandu-se ca prioritare trebuie sa fie actiunile ce trebuie luate pentru a inregistra crestere economica durabila si crearea de noi locuri de munca.

Comisia Europeana si statele membre au hotarat ca noua strategie, structurata in cicluri de trei ani, sa aiba ca fundament un parteneriat strans intre ele, iar implementarea ei sa se bazeze pe Programul Comunitar de la Lisabona (lansat in iulie 2005) si pe programe nationale de reforma, actualizate in fiecare an.

In primul raport anual privind progresele inregistrate (prezentat in ianuarie 2006), Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa actiune: pe langa investitii mai mari in educatie si cercetare, mai mult sprijin pentru IMM si pentru crearea de noi locuri de munca, Comisia a considerat ca definirea unei politici comune in domeniul energiei trebuie sa fie parte a Strategiei de la Lisabona.

Al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat „Un an de rezultate” concluzioneaza ca Comisia Europeana a asigurat 75% din masurile pe care le considera ca fiind parte din Strategie Lisabona, precum adoptarea Directivei privind serviciile, agrearea Programului Cadru 7, precum si progresele inregistrate in ceea ce priveste serviciile financiare. Pe lista de lucruri „neterminate” se inscriu portabilitatea intracomunitara a pensiilor, liberalizarea incompleta a energiei si a transporturilor, precum si reforma sistemului european privind proprietatea intelectuala. Din nou, Comisia numeste patru domenii prioritare de actiune: investitii in cunoastere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernisarea pietei muncii si energia si schimbarile climatice.

In decembrie 2007, la trei ani de la relansarea Strategiei Lisabona, raportul strategic al Comisiei concluzioneaza ca politicile definite de Strategia Lisabona dau, in sfarsit, rezultate. Cu toate acestea raportul subliniaza ca „nu toate statele au intreprins reforme cu aceeasi determinare” si ca reforme in anumite domenii (deschiderea pietelor de energie si de servicii) au fost implementate mai lent. Raportul, prezentat la Consiliul de primavara din 13-14 martie 2008, considera ca, pentru urmatorul ciclu de trei ani, reformele trebuie sa continue a fi implementate atat la nivel national cat si comunitar. De asemenea stabileste si o serie de noi initiative politice in cele patru domenii prioritare identificate in primavara anului 2006: investitii in oameni si modernizarea pietei muncii, mediul de afaceri, cunoastere si energie si mediu.

Linkuri:

http://ec.europa.eu/growthandjobs/index_en.htm
http://europa.eu/scadplus/leg/en/cha/c11325.htm
http://ec.europa.eu/growthandjobs/pdf/kok_report_en.pdf
http://europa.eu/scadplus/glossary/lisbon_strategy_en.htm
http://ec.europa.eu/growthandjobs/faqs/background/index_en.htm
http://ec.europa.eu/growthandjobs/faqs/developments/index_en.htm