Opinie: Summit-ul ne-a aratat ca e nevoie de unitate in UE ActivLeader : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > ActivLeader > Opinie: Summit-ul ne-a aratat ca e nevoie de unitate in UE

Opinie: Summit-ul ne-a aratat ca e nevoie de unitate in UE

Publicat: 7 Aprilie 2008 @ 15:16

Marea problema care trebuie rezolvata in UE la ora actuala este legata de lipsa de coerenta la nivelul membrilor sai, care deriva din lipsa de unitate. Aceasta reprezinta in ultima instanta o valoare, care ar trebui asumata de UE pentru a putea evolua, crede Stefan Turcu, student la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti.

Catherine Durandin considera aderarea la NATO drept contramodel pentru integrarea in UE. Daca extinderea NATO tine mai degraba de vointa Washingtonului, integrarea europeana presupune schimbari mai complexe, care nu se observa imediat. Da si nu. La summit-ul de la Bucuresti s-a dovedit ca extinderea NATO tine si de europeni, care si-au impus punctul de vedere. Pana la urma, NATO este o alianta militara care trebuie vazuta in tandem cu UE in masura in care asigura securitatea tarilor care sunt, in acelasi timp membre. Apoi, lipsa unei unitati a Europei in privinta securitatii si apararii face ca NATO sa aiba importanta in continuare.

Sa luam problema energiei. Avem pe de-o parte, Rusia, mare producatoare de gaz si petrol si Europa-mare consumatoare. Asadar, sunt create conditiile ca cele doua parti sa se inteleaga reciproc. De ce? Fiindca ambele depind una de alta, sau pentru a cita o expresie a lui Nye-Keohane sunt “interdependente”. Problema majora este legata de mijloace: cum anume au decis europenii sa faca fata acestei probleme? Din cate se pare, nicicum. Si nu este vreun semnal care sa arate ca situatia s-ar schimba prea curand. Cert este ca daca adopta aceiasi atitudine ca si in cazul crearii unei politici externe unice la nivel european, lucrurile se complica si mai mult.

Sa ne aducem aminte de reactia presedintelui francez, Jacques Chirac cand Romania si Bulgaria s-au numarat printre tarile care au semnat o scrisoare de sprijin pentru SUA in razboiul din Irak. Chirac a declarat ca Romania si Bulgaria si-au periclitat aderarea la UE, dar in schimb despre statele-membrele semnatare a declarat ca, in familie, altfel stau lucrurile. Cu alte cuvinte, nu a avut nimic de reprosat statelor membre care au reactionat ca si Romania, tara la acea vreme candidata. Situatia se repeta si in problema energiei. Germania pare sa imbratiseze o cale proprie pentru a se asigura in privinta energiei. Unde mai este acea unitate la nivelul UE? A fost atentionata Germania ca nu procedeaza in spiritul UE si ca astfel creeaza mari dificultati Uniunii in discutiile cu Rusia?

Rusia a primit semnalul clar ca la nivelul UE se discuta pe mai multe nivele, fapt ingrijorator fiindca poate profita de acest lucru, in detrimentul UE. Problemele legate de pretul gazelor intre Ucraina (care poseda o minoritate rusa puternica in zona de est) si Rusia sunt binecunoscute; la fel diferendele intre Georgia(cu regiunile separatiste Abkhazia, Osetia de Sud) si Rusia. UE trebuie sa dea un exemplu unor state cu probleme si in acest sens un prim semnal ar fi “Nu acceptam santajul energetic al Rusiei!”, ci un dialog care sa convina ambelor parti.

Summit-ul NATO de la Bucuresti a aratat divergente intre europeni, pe chestiuni importante ca aderarea Macedonei si aderarea la planul de actiune a Ucrainei si Georgiei. Era oricum greu de crezut ca Georgia, nu demult iesita de sub starea de urgenta, si Ucraina unde instabilitatea politica este crescuta, vor fi primite in planul de actiune in vederea aderarii la NATO.

Opozitia Germaniei si a Frantei in fata insistentelor americane trebuie privita mai nuantat, depasind interpretarea potrivit careia este un esec al diplomatiei americane. S-a invocat problema numelui in cazul Macedoniei ca motiv pentru amanarea invitatiei de aderare. Acest argument nu rezista daca ne gandim ca, printre altii, Franta si Germania au recunoscut Kosovo ca stat. Semnalul oferit partenerilor este unul confuz, care ridica intrebarea legitima, de altfel, “Cu cine negociem in cadrul UE?”.

UE va avea un viitor prosper in masura in care unitatea, dincolo de simple afirmatii, va fi pusa in practica. Doar asa se va putea vorbi despre un veritabil succes al modelului UE.

Note:
- Catherine DURANDIN, Statele Unite, mare putere europeana, trad. de G. Siclovan, Cartier, Chisinau, 2007
- Joseph S. NYE, Robert KEOHANE, Power and interdependence, Little Brown, Boston, 1977
- Conferinta lui Jacques Chirac
- Ca Rusia practica santajul energetic o demonstreaza Janusz BUGAJSKI, Pacea rece: noul imperialism al Rusiei, trad. de R. Ivan et al., Casa Radio, Bucuresti, 2005