Pe baza celor mai recente informatii, se anticipeaza ca rata medie anuala a inflatiei IAPC se va mentine pe o traiectorie ascendenta in lunile urmatoare“.

Analiza retrospectiva pe o perioada mai indelungata arata ca in Romania, inflatia masurata prin preturile de consum s-a plasat pe un trend descrescator evident, desi a consemnat initial un nivel extrem de ridicat. Procesul de dezinflatie s-a manifestat in contextul cresterii puternice a PIB real, care a depasit nivelul de 5,0% aproape in fiecare an, incepand cu 2001. Reducerea inflatiei s-a produs pe fondul cresterii accelerate a veniturilor din munca, care a depasit 20%, pe parcursul mai multor ani.

In perioada cuprinsa intre anul 2005 si jumatatea anului 2007, evolutia preturilor de import a favorizat procesul de dezinflatie datorita aprecierii considerabile a leului fata de euro. Analiza evolutiilor recente indica faptul ca ritmul anual al inflatiei IAPC s-a accelerat de la aproximativ 4% in perioada ianuarie-iulie 2007, pana la 8,7% in luna martie 2008.

Scumpirea semnificativa a alimentelor, majorarea preturilor de import ca rezultat al deprecierii leului incepand cu jumatatea anului 2007 si al cresterii preturilor materiilor prime pe pietele internationale, precum si avansul substantial al PIB real sustinut de cererea interna sporita au continuat sa amplifice presiunile inflationiste recente. Cresterea veniturilor din munca a atins nivelul de 20,2% in anul 2007 fata de anul anterior, fiind net superioara cresterii productivitatii muncii si conducand astfel la sporirea semnificativa a costului unitar cu forta de munca.

Privind in perspectiva, cele mai recente prognoze disponibile privind inflatia, furnizate de principalele institutii internationale, sunt cuprinse intre 7,0% si 7,6% pentru anul 2008 si intre 4,8% si 5,1% pentru anul 2009. Balanta riscurilor asociate acestor prognoze inclina in sensul cresterii ratei inflatiei si se refera indeosebi la posibilele efecte propagate ale socurilor recente la nivelul preturilor pe partea ofertei si al preturilor administrate asupra inflatiei, precum si la incertitudinile cu privire la conduita politicii fiscale. Pe un orizont de timp mai indelungat, este posibil ca si procesul de aliniere sa exercite un impact asupra inflatiei si/sau asupra cursului nominal de schimb in urmatorii ani, tinand seama de faptul ca PIB pe cap de locuitor si nivelurile preturilor sunt in continuare semnificativ mai reduse in Romania decat cele din zona euro. Totusi, amploarea acestui efect asupra inflatiei, rezultat din procesul de aliniere, este dificil de estimat cu exactitate.

La capitolul deficit bugetar, raportul BCE subliniaza ca Romania nu face obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenta deficitului excesiv. In anul de referinta 2007, Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,5% din PIB, inferior valorii de referinta de 3%. Pentru anul 2008, Comisia Europeana prognozeaza o accentuare a deficitului pana la 2,9%. Ponderea datoriei publice in PIB a fost de 13,0% in anul 2007 si se estimeaza ca va creste la 13,6% in anul 2008, fiind net inferioara valorii de referinta de 60%. Continuarea procesului de consolidare fiscala este necesara pentru ca Romania sa mentina o pondere a deficitului inferioara valorii de referinta si sa indeplineasca obiectivul pe termen mediu prevazut in Pactul de stabilitate si crestere. In programul de convergenta, acesta este definit ca deficit ajustat cu efectele ciclice, din care sunt excluse masurile temporare de aproximativ 0,9% din PIB. In ceea ce priveste alti indicatori fiscali, in anii 2006 si 2007 amploarea deficitului nu a depasit ponderea in PIB a investitiilor publice.

In perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 (data aderarii la UE) si 18 aprilie 2008, leul nu a participat la MCS II, dar a fost tranzactionat in conditiile unui regim flexibil de curs de schimb. In perioada de referinta 19 aprilie 2006 – 18 aprilie 2008, leul a fost supus unor presiuni de depreciere pana la jumatatea lunii iulie 2006. Ulterior, acesta s-a apreciat semnificativ fata de euro. Incepand cu luna august 2007, moneda nationala a consemnat o depreciere accentuata pe fondul aversiunii sporite fata de risc pe pietele financiare internationale, ca urmare a turbulentelor financiare si a preocuparilor intense cu privire la adancirea deficitului de cont curent si la inflamarea inflatiei. In general, in cea mai mare parte a perioadei de referinta, leul romanesc a fost cotat la niveluri net superioare mediei cursului de schimb fata de euro inregistrat in luna aprilie 2006, in conditiile unui grad relativ ridicat de volatilitate. Totodata, diferentialele de dobanda pe termen scurt fata de rata dobanzii EURIBOR la trei luni s-au temperat, depasind usor 2 puncte procentuale la finele anului 2007, inainte de a creste la 5,1 puncte procentuale in perioada de trei luni incheiata in martie 2008. In luna martie 2008, cursul de schimb real efectiv al leului in raport cu euro s-a situat la un nivel net superior mediilor istorice consemnate in ultimii zece ani, iar cursul real bilateral fata de aceeasi valuta a depasit usor aceste valori medii. Totusi, convergenta economica reala face dificila orice evaluare istorica a evolutiei cursului de schimb real. Referitor la alte evolutii externe, incepand cu anul 2002, Romania a inregistrat o majorare progresiva a deficitului contului curent si de capital al balantei de plati, care s-a situat la 13,5% din PIB in anul 2007. Cu toate ca deficitele externe semnificative pot fi partial generate de procesul de aliniere a unei economii precum cea a Romaniei, deficitele de o asemenea amploare ridica probleme de sustenabilitate, in special in cazul in care acestea persista pe perioade indelungate. Se pare ca deficitele deosebit de mari inregistrate recent au fost cauzate, de asemenea, de supraincalzirea economiei. Din perspectiva finantarii, intrarile nete de investitii directe au acoperit aproape in intregime deficitul extern pana in anul 2006. Totusi, in ultima perioada, o parte semnificativa a deficitului a fost finantata prin intrari nete de alte investitii sub forma imprumuturilor externe contractate de sectorul bancar si de cel nebancar. In acest context, pozitia investitionala internationala neta a Romaniei s-a deteriorat de la -19,3% din PIB in anul 1998 la -46,6% din PIB in anul 2007. In perioada de referinta aprilie 2007 – martie 2008, ratele dobanzilor pe termen lung s-au situat in medie la nivelul de 7,1%, nivel superior valorii de referinta a criteriului privind rata dobanzii.

Realizarea unui mediu favorabil convergentei sustenabile in Romania necesita, printre altele, implementarea unei strategii sustenabile si credibile de consolidare fiscala, care poate contribui la reducerea presiunilor inflationiste pe partea cererii, precum si a dezechilibrelor macroeconomice. Efectuarea de rectificari bugetare pentru finantarea cheltuielilor curente suplimentare ca urmare a neutilizarii posturilor de cheltuieli de investitii cauzeaza probleme la nivelul cadrului institutional intern privind politica fiscala, sporind astfel preocuparile cu privire la rigurozitatea executiei bugetare. Totodata, expansiunea creditului, deficitul semnificativ de cont curent si necesarul de finantare a acestuia trebuie atent monitorizate. In ceea ce priveste pietele de bunuri, trebuie intreprinse demersuri pentru finalizarea procesului de liberalizare a industriilor de retea si pentru stimularea eficientei sectorului energetic. In plus, imbunatatirea conditiilor ofertei de forta de munca prezinta o importanta deosebita, intrucat deficitele ample de forta de munca afecteaza continuarea cu succes a procesului de aliniere, precum si realizarile anterioare in ceea ce priveste dezinflatia. Desi crearea de locuri de munca trebuie stimulata prin ajustarea sistemelor fiscale si de acordare a ajutoarelor, este necesar ca reducerea impozitelor sa fie insotita de restrangerea cheltuielilor, proces care trebuie sustinut, printre altele, de eficienta sporita a cheltuielilor bugetare. Masurile adoptate pentru sporirea cantitatii si calitatii ofertei de forta de munca trebuie sa includa ajustarea.

Banca Centrala Europeana (BCE) a publicat Raportul de convergenta pentru anul 2008, o evaluare a convergentei economice si juridice a zece state membre ale UE: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Suedia si Ungaria.

Sursa: Afacerea