Pe piata europeana unica inca mai exista mari diferente intre diferitele sisteme nationale de plata. Uniunea Europeana urmareste eliminarea acestor obstacole si reducerea costurilor platilor transfrontaliere pentru consumatori prin crearea unei Zone Unice Euro(pene) de Plati (SEPA). Vor scadea costurile pe care le presupun platile, vor scadea comisioanele si timpul dintre plata si incasare.

Din noiembrie 2009 noile reguli europene vor permite prestatorilor alternativi cum ar fi operatorii de telefonie mobila sa dezvolte noi servicii de plata impreuna cu companiile bancare si de carti de credit, asigurand trecerea mai eficienta spre o economie fara bani lichizi. Totusi, detaliile implementarii efective a regulilor din statele membre raman neclare. Consiliul European pentru Plati (EPC) a fost infiintat pentru a dezvolta o infrastructura si standarde comune.

Directiva Serviciilor de Plati (DSP) urmareste crearea unei adevarate piete europene a platilor in timp ce imbunatateste afacerile nationale in acelasi timp, oferind consumatorilor servicii mai multe si mai ieftine.

In plus, directiva este o preconditie a infiintarii Zonei Unice Europene de Plati (SEPA), o initiativa prin care sectorul bancar european cauta  sa stabileasca aceleasi proceduri si obligarii in toata Uniunea Europeana pentru transferul de credit, debite directe si carduri de plata. Perioada limita pentru implementarea celor trei obiective este sfarsitul anului 2010.

O piata europeana pentru plati

Primul obiectiv al directivei este eliminarea barierelor legale si tehnice care au impiedicat pana acum crearea unei piete europene a serviciilor de plata. Prin stabilirea noilor reguli, afacerile si consumatorii europeni vor putea utiliza un singur cont bancar indiferent de tara de unde opereaza.

Astazi o firma irlandeza care investeste si functioneaza in Italia trebuie sa se bazeze pe bancile italiene in indeplinirea unor operatiuni financiare de baza. Maine, aceeasi companie va putea sa continue utilizarea aceluiasi cont irlandez pentru toate operatiunile sale din Italia si oriunde in zona euro.

Mai mult, timpul de indeplinire a platilor va fi redus la o singura zi lucratoare. Un cumparator va avea dreptul de a cere sa utilizeze o suma depusa in contul sau bancar pana la sfarsitul zilei lucratoare de dupa data operarii platii – asa-numita regula „Z+1”. Aceasta se va aplica in intreaga zona euro si pentru platile transfrontaliere. In prezent, bancile pot efectua o plata in timp de pana la cinci zile in mod legal.

Se asteapta ca DSP sa fie foarte utila consumatorilor intrucat aceasta stabileste baza legala pentru debitele directe transfrontaliere, un instrument utilizat din ce in ce mai mult pentru plata facturilor sau realizarea platilor obisnuite.

Multumita sistemului de debit direct, publicul larg nu va mai trebui sa stea la cozile de la oficiile postale sau sa isi marcheze pe calendar datele de plata a diverselor facturi. Un ordin de plata automat va rezolva cu usurinta problema. Acum, acest lucru nu este posibil pentru cetatenii tuturor statelor membre UE atunci cand se afla in strainatate. Chiria unui student cu bursa Erasmus care studiaza in strainatate inca mai trebuie platita in acelasi mod care presupune o vizita la banca si intarzieri de cateva zile. DSP ar trebui sa faca din aceasta o amintire indepartata.

O alta imbunatatire semnificativa ce se asteapta ca urmare a implementarii DSP este posibilitatea utilizarii cardurilor de debit in tot spatiul UE. Cardurile de credit sunt din ce in ce mai utilizate de catre consumatori intrucat sunt in mare parte acceptate si permit administrarea mai usoara si mai rapida a cheltuielilor. Acestea sunt ideale mai ales pentru micile achizitii, pentru care nu toti vanzatorii cu amanuntul accepta utilizarea cardurilor de credit.

Acest instrument financiar util, a carui utilizare nu este adesea permisa in alta tara decat cea de rezidenta, va fi disponibil prin DSP.

Noi operatori de plati
 
In Japonia, pentru cumparaturi nu ai nevoie decat de telefonul mobil. Dupa cumparaturi, telefonul este trecut deasupra unui cititor care face plata si o scade din creditul ramas prin interactiunea cu cipul sau smart card-ul incorporat.
 
In Londra, plata cu lichiditati a metroului este deja demodata, intrucat majoritatea navetistilor utilizeaza cartele magnetice smart preplatite (asa-numitele Oyster card) pentru metrou, si chiar si RATB-ul bucurestean emite carduri de calatorie.
 
Din ce in ce mai multe supermarketuri din lume ofera clientilor propriile carduri de plata pentru cumparaturile din magazinele lor. Acestea sunt de fapt instrumente de credit, fiind utilizate din ce in ce mai mult de catre consumatorii obisnuiti.
 
Unul din scopurile DSP il reprezinta inlaturarea obstacolelor de la intrarea pe piata a noilor companii ce ofera servicii de plata cum ar fi operatorii de telecomunicatii, supermarketuri sau companiile de transfer bani. Scopul il constituie cresterea competitiei in cadrul pietelor nationale cat si a activitatilor transfrontaliere.

Totusi, bancile si firmele traditionale ce efectueaza plati traditionale cu cardul, cum ar fi Visa sau MasterCard, risca sa aiba o competitie puternica din partea unor noi protagonisti in domeniu. Consumatorii prefera sa isi utilizeze propriile telefoane pentru operatiuni de plata indeplinite de cardurile de credit, prejudiciind astfel interesele firmelor si bancilor care emit cardurile.
 
Dar chiar si aceste firme au la indemana oportunitati, sustine Comisia, intrucat firmele ce se ocupa de carduri de credit beneficiaza numai in urma unei cresteri sustinute a platilor electronice. De fapt Visa a anuntat in aprilie o tinta ambitioasa pentru Europa, si anume plata prin mijloace electronice a unui euro din cinci pana in 2015, de la un euro din noua cat este in prezent.

Bani traditionali si eMoney

In general, Comisia prezice ca o mai mare competitie a serviciilor de plata va duce gradat la utilizarea de catre consumatori a instrumentelor electronice (carduri de plastic, carduri smart, telefoane mobile), pentru cumparaturile lor, contribuind la eliminarea progresiva a numerarului.

Vechiul sistem de monede si bancnote este ineficient in comparatie cu noile mijloace electronice. Studii citate de catre Comisie estimeaza costurile corespunzatoare platilor la aproximativ 3% din produsul intern brut si constau in principal din cheltuieli referitoare la numerar. Ei mai sustin ca eliminarea monedelor si bancnotelor vor genera economii „enorme” pentru economia europeana.

Numerarul este scump intrucat are costuri ridicate de productie si nu este la fel de sigur. Furtul banilor fizici este mai usor decat furtul creditului electronic, de exemplu. De aceea, costul unei tranzactii in numerar este calculat la 30-35 eurocenti, deja perceput de vanzatorii cu amanuntul in pretul produsului. Comisia estimeaza ca platile electronice vor costa numai cativa eurocenti.

Directiva Serviciilor de Plati nu acopera platile prin internet. Achizitiile online sunt reglementate de Directiva eMoney adoptata in 2000. Comisia asteapta in prezent intrarea in valabilitate a DSP inainte de a face noi propuneri de amendare a Directivei eMoney si a o integra in DSP.

Transpunerea in Romania

Adoptarea DSP nu inseamna ca noile reguli vor fi aplicabile imediat. Textul este in proces de revizuire de catre autoritatile nationale care trebuie sa-l transpuna in legislatia nationala.

In Romania, in vederea transpunerii in legislatia nationala a Directivei, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE) - compartimentul Drept European, Armonizare Legislativa, s-a constituit un grup de lucru inter-institutional, din care face parte si Banca Nationala a Romaniei si la nivelul caruia se vor stabili competentele autoritatilor implicate in procesul de transpunere a directivei, ne-a declarat Angela Dimonu, director de divizie la BNR.

Departamentul pentru Afaceri Europene a initiat un grup de lucru inter-ministerial pentru transpunerea Directivei privind serviciile de plati, din care fac parte reprezentanti ai urmatoarelor institutii:
- Banca Nationala a Romaniei;
- Ministerul Economiei si Finantelor;
- Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;
- Departamentul pentru Afaceri Europene, in calitate de coordonator national al procesului de transpunere.

Au avut loc mai multe reuniuni ale grupului de lucru, in cadrul carora s-a luat o serie de decizii cu privire la asumarea transpunerii directivei dupa cum urmeaza:

1. MEF si-a asumat rolul de initiator al legii de transpunere;
2. BNR si-a asumat transpunerea Titlurilor I si II din textul directivei;
3. ANPC si-a asumat transpunerea Titlurilor III si IV in ceea ce priveste beneficiarii persoane fizice.

Potrivit Ministerului Economiei si Finantelor, "un act normativ care sa reglementeze domeniul serviciilor de plati este preconizat a intra in vigoare cel mai tarziu in noiembrie 2009".

Banca Nationala a Romaniei a hotarat preluarea competentelor pe linia reglementarii, autorizarii/inregistrarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de plata (Titlul II al Directivei nr. 2007/64/EC). Pentru evaluarea pietei romanesti a serviciilor de plata si pentru a se asigura intelegerea corecta a impactului aplicarii noului cadru de reglementare asupra mediului de afaceri romanesc, a fost initiata consultarea tuturor partilor interesate in vederea stabilirii strategiei de transpunere in legislatia nationala a regimului prudential impus institutiilor de plata de Directiva, a spus reprezentantul BNR.

Gabriel Valvoi de la BNR a spus ca, "dat fiind slaba participare a celor chestionati, rezultatele nu pot fi considerate relevante".

Incepand cu 2007, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, comunitatea bancara din Romania este reprezentata in structurile EPC de Asociatia Romana a Bancilor si participa activ la implementarea proiectului SEPA.

Catre transpunere

Data fiind complexitatea DSP, considerata mai complicata decat directivele europene obisnuite,  raman incertitudini referitoare la rezultatul final al procedurii legislative din tarile respective.

Marjele de discretie lasate in text leguitorilor nationali sunt suficiente pentru a justifica stabilirea unui Grup Special de Transpunere prezidat de catre Comisie si alcatuit din reprezentantii organismelor nationale de reglementare.

Grupul s-a intrunit deja de doua ori si intentioneaza sa mai aiba trei intalniri in 2008 si in 2009, conform ritmului de transpunere a directivei. Primele probleme care au aparut din faza initiala a transpunerii se refera la cele mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate tari din UE din punctul de vedere al platilor electronice.

Daca in statele mai putin avansate dificultatile sunt evidente si tin de lipsa implementarii de tehnologi, cele mai dezvoltate state membre pot avea probleme de tranzitie de la actualele sisteme electronice de plata la cele noi prevazute de DSP si aplicate de SEPA. Olanda, Estonia si Belgia, care se situeaza in prezent in fruntea tarilor europene la ePlati, isi vor vedea tehnologiile depasite de inovatiile din noul cadru legal.

Pozitii

Comisarul european Charlie McCreevy a declarat: „In linii mari, Zona Unica de Plati in Euro (SEPA) va aduce cu sine cresterea competitivitatii sectorului afacerilor si a celui financiar european, cat si integrarea pietelor de plati din UE. 123 de miliarde euro in urmatorii 6 ani. Acestea sunt beneficiile scontate ale SEPA, conform unui studiu realizat de catre Cap Gemini pentru Comisie. Pentru realizarea si lansarea produselor SEPA, industria are nevoie de o platforma juridica sanatoasa. Directiva Serviciilor de Plati ofera acel fundament legal, iar adoptarea sa a reprezentat un pas decisiv spre transformarea SEPA intr-un fapt. Statele membre trebuie sa implementeze rapid, corespunzator si fidel Directiva, daca dorim ca SEPA sa devina sistemul de plata de talie mondiala pe care cetatenii si afacerile europene il merita.”

Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat: „Consider ca infiintarea Zonei Unice de Plati in Euro, Single Euro Payments Area (SEPA) va crea o economie europeana mai transparenta si mai competitiva. Single Euro Payments Area (SEPA) este zona euro in care nu vor mai exista diferentele curente intre platile interne si transfrontaliere in euro. Clientii vor fi capabili sa efectueze si sa primeasca plati in euro in interiorul spatiului european, la fel de sigur, rapid si eficient ca in contextul national, folosind un cont unic si un set de instrumente standardizate.
Desi este destinata cu prioritate zonei Euro, implementarea SEPA in Romania va insemna cresterea gradului de securitate si reducerea semnificativa a fraudelor bancare, precum si noi oportunitati pentru sistemul bancar, in ceea ce priveste dezvoltarea de noi pachete de solutii de plati”.

BEUC, organizatia europeana a comsumatorilor, a comentat: „Multi consumatori nu pot beneficia concret de Zona Unica de Plati. Este momentul sa fie oferite plati eficiente dar in acelasi timp sigure si comode. Aplicarea legislatiei existente nu va fi suficienta: sunt necesare instrumente obligatorii sprijinite de sanctiuni pe masura.”

EuroCommerce, care reprezinta sectoarele internationale de comert cu amanuntul si cu ridicata, a salutat decizia DSP, declarand ca „Ne asteptam sa avem mari beneficii din buna functionare a Pietei Interne pentru Plati." Dupa adoptarea directivei, Secretarul General Xavier Durieu a declarat: „Directiva va deschide foarte mult competitiei piata inchisa a sistemelor de plata si va forta bancile sa devina mai transparente: fiecare cetatean european si afacerile vor avea numai beneficii de pe urma acesteia.”

Asociatia Bancilor din Europa (EBA), care reuneste cele mai mari banci europene, a comentat:
„Pentru a realiza Zona Unica Europeana de Plati, noul cadru legal pentru plati de pe piata interna ar trebui sa isi indrepte atentia asupra definirii caracteristicilor si efectelor instrumentelor de plata utilizate de obicei in intreaga zona a monedei unice. Cea mai stringenta necesitate de astazi este cea a unei definiri comune si a unei scheme de uniformizare a debitelor directe.”

Visa Europe a declarat ca „sprijina scopul general al noului cadru legal si saluta revizuirea actualei legislatii pentru asigurarea concordantei si evitarea suprapunerilor.” Totusi, „in acelasi timp, Visa UE crede ca o reglementare mai detaliata ar trebui utilizata ca instrument acolo unde este considerat ca necesar, si in consecinta cand se identifica o necesitate speciala si unde nu sunt disponibile mijloace minore de realizare a aceluiasi obiectiv.”

Presedintele si CEO Visa Europe, Peter Ayliffe, nu si-a ascuns dezamagirea partiala dupa adoptarea finala a directivei. „Ca mare sustinator al beneficiilor posibile ale unei adevarate piete interne in plati, am sperat la un mai mare nivel de armonizare.”

Pozitia MasterCard este mai putin concilianta. „Punem serios la indoiala potrivirea oportunitatea tuturor instrumentelor de plata cu amanuntul (transfer de credit, debite directe, plati cu card de credit si debit, plati electronice, mici plati, etc.) intr-un singur cadru legal. Cum fiecare dintre aceste instrumente de plata are caracteristici specifice, nu ni se pare potrivit sa le includem pe toate intr-un cadru legal universal,” a comentat compania.

"O buna functionare a serviciilor de plati potrivit standardelor comunitare reprezinta una dintre conditiile esentiale ale unei bune functionari a Pietei Interne, prioritate declarata a Uniunii Europene", au declarat reprezentantii DAE.

Gabriel Valvoi de la BNR a spus: "ne asteptam ca prevederile directivei sa produca efecte in piata serviciilor financiare incepand cu momentul intrarii in vigoare a legii nationale de transpunere a directivei, dar referitor la amploarea si orizontul de timp efectiv al manifestarii acestor efecte, data fiind reactia la consultarea initiata de BNR, nu ne putem pronunta."

Orange a cerut o abordare diferita a micilor plati, care se fac cel mai adesea prin receptoare mobile si acolo unde riscul pentru consumatori este mai mic. Mai mult, Orange a adaugat: „Operatorii mobili ofera o varietate de servicii mobile de prim rang clientilor pre-pay si post-pay. Nu acceptam ca aceste servicii sa poata fi definite ca servicii de plata avand in vedere relatia intrinseca pe care operatorii mobili o au cu clientii lor in furnizarea acestor servicii.”

Vodafone a exprimat o pozitie similara cu Orange: „Testul critic il reprezinta proportionalitatea reglementarii. Proportionalitatea inseamna ca reglementarea nu ar trebui legata de un serviciu in sine, ci de riscurile asociate acelui serviciu. Serviciile de plata mobile prezinta riscuri modeste.”

Background
La sfarsitul lui 2005, Comisarul pentru Piata Interna Charlie McCreevy a lansat o initiativa legislativa de eliminare a obstacolelor din pietele de plata europene.

Dupa luni de dezbateri sustinute, Consiliul European de Ministri a adoptat Directiva Serviciilor de Plati in martie 2007. Disputa a opus Marea Britanie si Suedia blocului mediteranean alcatuit din Franta, Italia si Spania. Primele doua tari au sustinut o abordare mai liberala a cerintelor de reglementare pentru ofertantii de servicii de plata altii decat bancile, in timp ce blocul mediteranean a sprijinit un set de reguli mai stricte, in special in ceea ce priveste acordarea de credite.

Intelegerea finala prevede obligarea ofertantilor, altii decat bancile, sa limiteze durata creditului transfrontalier garantat la 12 luni, dar fara introducerea de restrictii de timp pentru operatiunile nationale (vezi EurActiv 27/03/07).

Acceptul Parlamentului European a venit o luna mai tarziu si a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 13 noiembrie 2007 (vezi EurActiv 25/04/07). Intrarea definitiva in vigoare a noului set de reguli este prevazuta pentru noiembrie 2009, data pana la care statele membre ar trebui sa incheie transpunerea directivei in legislatia nationala.

Ce urmeaza:

1 Noiembrie 2009: Data limita pentru introducerea SEPA
1 Noiembrie 2009: Data limita pentru implementarea DSP in statele membre UE
31 Decembrie 2010: Data limita pentru inlocuirea actualelor carduri cu carduri conforme cu SEPA

Linkuri:

EurActiv.com LinksDossiers:
- Payment Services Directive: The end of the cash era?
- Single Payments Area
- Marché unique des paiements
- Binnenmarkt für den Zahlungsverkehr

- BCE: ZONA UNICA DE PLATI IN EURO – SEPA (brosura in limba romana)
- BNR: Integrare Europeana
- Proiecte legislative BNR
- Asociatia Romana a Bancilor: Proiecte

- Asociatia Romana a Bancilor: www.infosepa.ro

- Hotarare de Guvern privind stabilirea de masuri pentru asigurarea aplicarii unor prevederi ale Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 al Parlamentului European si al Consiliului din 19 decembrie 2001, privind platile transfrontaliere in euro

UE:

Payment Services Directive and national transposition

 Background documents to Payment Services Directive

 Guverne

Mediul de afaceri

 ONG-uri

- Telegraf: 15 banci romanesti au aderat la SEPA
- IMM Romania: (Aprilie 2007) Zona Unica de Plati in euro (SEPA) si Directiva serviciilor de plata in euro