Europa intra astfel intr-o noua criza institutionala. Franta si Germania si-au exprimat regretul ca irlandezii au respins Tratatul de reforma si "spera" ca procesul de ratificare sa continue, potrivit unei declaratii comune.

Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat ca in mod „clar” rezultatul nu ar trebui considerat ca un vot impotriva UE si si-a exprimat asteptarile in privinta continuarii indeplinirii rolului Irlandei in cadrul UE. El a descurajat apelurile care cereau izolarea Irlandei, subliniind ca: „Vocea irlandezilor nu are mai putina importanta decat cea a germanilor sau a francezilor”.

El a mai subliniat „responsabilitatea comuna” a tuturor celor 27 de state membre in abordarea situatiei si a precizat ca se va lua o decizie comuna la intalnirea de nivel inalt UE de saptamana viitoare.

Presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, si-a exprimat, la randul sau, speranta ca reformele sunt inca posibile pana la alegerile europene din 2009 si a precizat ca: "Nu trebuie sa uitam ca Uniunea Europeana a mai traversat crize si perioade dificile. Azi trebuie sa ne pastram mintea limpede".

"Respingerea textului Tratatului de catre o tara a Uniunii Europene nu are voie sa insemne ca ratificarile ce au avut deja loc in 18 state membre ale Uniunii Europene devin nule. Aceste ratificari trebuie respectate in aceeasi masura ca si votul din Irlanda. De aceea, procesul de ratificare in tarile care nu au ratificat trebuie sa continue", a adaugat presedintele PE.

Pöttering sustine, de asemenea, ca "guvernul irlandez, impreuna cu partenerii europeni, va trebui sa faca propuneri cu privire la modul in care se va proceda in aceasta situatie", reuniunea de varf a sefilor de stat si de guvern de la Bruxelles, de saptamana viitoare, fiind o buna ocazie pentru acest demers.

Comisarul irlandez, Charlie McCreevy, a subliniat ca votul nu trebuie interpretat ca semn de nerecunostinta a irlandezilor, ci ca un vot impotriva „multor alte chestuini”, dintre care a mentionat cresterea preturilor la alimente si petrol, regresul economic si amenintarile somajului in crestere. „Vor fi multi care nu vor intelege si cred ca am uitat toate beneficiile Irlandei de pe urma statutului sau de membru UE. Dar aceasta este o interpretare gresita. Nu ma indoiesc ca majoritatea irlandezilor doresc sa fie participanti activi la Uniunea Europeana”, a declarat el.

El a interpretat refuzul irlandezilor, spunand ca UE „nu se va impotmoli” in urma acestui rezultat si a insistat precizand ca tara sa „nu a fost singura incapabila sa dea girul popular Tratatului European. „In calitate de politicieni trebuie sa invatam acest lucru", a conchis el.

Ministrul irlandez de externe Micheál Martin a pus rezultatul negativ al referendumului pe seama lipsei de informare, sustinand ca exista sentimentul ca tratatul „nu a fost prelucrat” in randul cetatenilor si ca votul negativ a demonstrat o „lipsa de comunicare intre Europa si oamenii sai”.

Fostul prim-ministru irlandez Garret Fitzgerald si-a exprimat surpriza in privinta faptului ca „votul negativ este cu mult mai mult decat ceea ce speram sau ne asteptam”. El a mai mentionat ca se temea de consecintele „negative” ale atitudinii Irlandei in ceea ce priveste UE.

„Acum vom vedea cum vor reactiona celelalte tari si mai apoi vom da replica. Nimeni nu poate spune cu exactitate ce se va petrece in aceasta etapa”, a declarat el, adaugand ca „va mai trece ceva timp pana ce se va ridica aceasta ceata”.

Eurodeputatul britanic (ALDE) Andrew Duff, care este si purtatorul de cuvant al Comisiei pentru Afaceri Constitutionale in PE, a declarat pentru EurActiv.com ca rezultatele referendumului din Irlanda nu reprezinta o surpriza pentru el, atat timp cat "intreaga campanie pro-UE din Irlanda a fost un esec total" si "in totalitate neprofesionala".

Mai mult, el a precizat ca ratificarea tratatului de catre Casa Lorzilor din Marea Britanie, care era asteptata saptamana viitoare, ar fi adus doar o crestere temporara a moralului blocului comunitar, inainte sa cada intr-o "paralizie profunda, fara nicio strategie de iesire".

"Situatia curenta este mult mai grava decat in 2005, cand Franta si Olanda au respins Constitutia europeana, a adaugat Duff, mai ales ca Tratatul de la Lisabona era, deja, planul B al UE".

Monica Frassoni si Daniel Cohn-Bendit, co-presedinti ai Verzilor Europeni din Parlament, au invinuit instrumentul referendumului pentru criza, mentionand ca: „Votul negativ irlandez a demonstrat inca o data ca referendumurile nationale nu reprezinta un instrument potrivit de decizie a chestiunilor europene.”

„Nu este cu adevarat democratic ca mai putin de o jumatate de milion de oameni sa decida soarta a aproape jumatate de miliard de europeni", au comentat acestia. Privind spre viitor, ei au precizat ca UE nu se poate sustrage regulilor referitoare la Tratatul de la Nice, mentionand ca statele membre UE vor trebui sa aleaga daca doresc „o Europa mai integrata sau opteaza pentru statutul de membri ai unei organizatii mai mari decat o zona libera a comertului”.

Pe de alta parte liderul Partidului pentru Independenta din Marea Britanie (UKIP) - care critica UE – Nigel Farage a cerut vehement oprirea imediata a implementarii Tratatului.

Europarlamentarii romani: Tara noastra nu va fi afectata in mod special de votul negativ al irlandezilor

Pentru europarlamentarul social-democrat Ioan Mircea Pascu, rezultatul referendumului e "foarte negativ, pentru ca se pune in pericol un experiment deosebit in politica internationala - Uniunea Europeana. Tendintele de renationalizare a politicilor comunitare sunt adanci. Ce se intampla in Italia fata de romani este exact acest lucru. Este vorba de faptul ca Italia se indeparteaza de politicile comunitare, adoptand politici nationale separate - ceea ce practic inseamna desfacerea Uniunii. Acesta este pericolul cel mai mare", considera Pascu.

Intrebat despre consecintele referendumului din Irlanda, europarlamentarul liberal Daniel Daianu spune ca "acest esec nu va schimba dinamica de ansamblu" a Uniunii Europene. "in opinia mea, Tratatul de reforma era un mare compromis, care consemna un modus operandi actual. Din acest punct de vedere, nu este un pas inapoi. insa pe plan simbolistic este un esec", a spus Daianu. "Pentru Romania nu vor fi consecinte speciale. Trebuie sa ne vedem de drumul nostru. Avand in vedere contextul international nenorocit, avand in vedere handicapurile economice cu care ne confruntam, trebuie sa valorificam o oportunitate istorica(...)".

Efectele nu se pot contabiliza pentru o tara, sunt pentru toata Europa. Un posibil efect ar putea fi ca in alte tari precum Marea Britanie, Parlamentul sa nu mai ratifice Tratatul", a aratat, la randul sau, europarlamentarul PD-L Marian Jean Marinescu. El a precizat ca nu se va crea o criza structurala a UE, caci functionarea institutionala este asigurata de actualul Tratat de la Nisa, iar cel de reforma ar putea fi adoptat partial in tarile care il ratifica - printre care si Romania.

Scopul tratatului era sa simplifice procesul de luare a deciziilor dupa extinderea Uniunii Europene inspre est, inclusiv prin reducerea cu o treime a numarului de comisari.

Acordul trebuia ratificat de toate cele 27 de state ale Uniunii Europene pana la sfarsitul anului, dar numai Irlanda a decis sa il supuna votului prin referendum.

Insa, conform spuselor presedintelui Comisiei Europene nu a fost pus la punct un plan alternativ pentru cazul in care tratatul e respins de un stat membru, iar un vot de respingere va avea un efect negativ asupra Uniunii Europene.

In consecinta, e foarte improbabil ca tratatul va intra in vigoare asa cum era programat la 1 ianuarie anul viitor. E posibil chiar ca Uniunea Europeana sa fie nevoita sa renunte la el.

E de asteptat insa ca liderii europeni sa-si reafirme sprijinul pentru tratat la reuniunea care va avea loc saptamana viitoare la Bruxelles.

Marea Britanie si Olanda au confirmat ca vor continua procesul de ratificare.

Si Franta, care va prelua presedintia rotativa a Uniunii Europene la 1 iulie, a cerut ca ratificarea sa continue.

Surse: EurActiv.com, PE, HotNews.ro, BBC