Romania va primi fonduri comunitare de 19,7 miliarde euro pentru infrastructura si crearea de noi locuri de munca, din cele peste 347 miliarde euro alocate prin programul de coeziune economica si sociala, pentru toate statele membre, in perioada 2007-2013. Finantarile din acest program vor putea fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii generale la standardele UE, cresterea competitivitatii firmelor pe termen lung, dezvoltarea si folosirea mai eficienta a resurselor umane, promovarea dezvoltarii echilibrate a regiunilor Romaniei si imbunatatirea capacitatii administrative, arata cel de-al cincilea raport privind coeziunea economica si sociala "Growing Regions, Growing Europe", al Comisiei Europene.

Cele 19,7 miliarde de euro, suma de aproape trei ori mai mare decat cea alocata Bulgariei, de 6,9 miliarde euro, vor proveni din Fondul de Dezvoltare Europeana Regionala, Fondul pentru Coeziune si Fondul Social European si se vor concretiza atat in fonduri nerambursabile, cat si in co-finantari.

Realizarea a 1.400 kilometri de drumuri

Cresterea cu 15-20% a produsului intern brut pana in 2015, marirea ratei de ocupare de la 57,4% pana la 64%, precum si realizarea a 1.400 de kilometri de drumuri noi sau renovate sunt principalele obiective urmarite prin aceste investitii. De altfel, peste 90% din suma, mai precis 19,2 miliarde euro, sunt pentru convergenta, la nivelul comunitatii fiind binecunoscute disparitatile mari existente intre regiunile tarii.
Pentru a diminua diferentele existente intre acestea, Guvernul a adoptat, miercuri, proiectul de lege ce reglementeaza stimularea investitiilor si a decis sa-l promoveze in urmatoarea sedinta de Guvern, dar nu ca lege propriu-zisa, ci ca ordonanta de urgenta, pentru a avea efect rapid.
"Noile reglementari ne vor permite sa incurajam dezvoltarea anumitor sectoare de activitate, in functie de prioritatile de dezvoltare ale Romaniei. Un mare avantaj e ca va permite, prin facilitatile pe care le acordam investitorilor, sa dirijam investitiile in anumite domenii care sunt mai putin vizate de investitori in acest moment", a subliniat Tariceanu. Seful Guvernului a amintit discrepantele dintre zonele tarii, din punctul de vedere al dezvoltarii economice, precizand ca acest act normativ va asigura o dezvoltare economica echilibrata.
"PIB-ul pe locuitor e de peste doua ori mai mare in Timis decat in Vaslui. Avem peste 7.000 euro in Timis si 3.000 in Vaslui. Prin aceste facilitati vrem sa asiguram o dezvoltare echilibrata din punct de vedere teritorial", a precizat premierul.
Si in prognoza regionala a Comisiei Nationale de Prognoza pana in 2001, a fost evidentiat faptul ca regiunea de Vest va inregistra, in medie, pana in 2011, cea mai lenta crestere economica din Romania, de 5,6%, in conditiile in care zona cu cea mai alerta crestere ramane Bucuresti-Ilfov, cu aproape 6,3% in aceeasi perioada.

Crestere economica, in medie, cu 6% pentru noile state membre

Per ansamblu, politica de coeziune comunitara are ca tinta principala cresterea economica, in medie cu 6%, in noile state membre si crearea a doua milioane de noi locuri de munca in regiunile si orasele din UE. Cele trei fonduri - de Dezvoltare Europeana Regionala, pentru Coeziune si Social European - vor fi folosite pentru convergenta regionala (la nivelul UE, 43% din necesarul economic este generat de 14% din teritoriile sale), pentru competitivitate si eficientizarea muncii, in timp ce o parte nesemnificativa (8,7 miliarde euro din 347,4 miliarde euro) va fi pentru cooperarea de frontiera, transnationala si interregionala.
Banii proveniti de la Fondul de Dezvoltare Europeana Regionala vor fi investiti, cu preponderenta, pentru imbunatatirea infrastructurii, competitivitatea economica, cercetare, inovare si dezvoltare regionala sustenabila, mediu si prevenirea riscurilor, acces imbunatatit la transporturi si telecomunicatii.
Proiectele pentru cresterea adaptabilitatii muncitorilor si a intreprinderilor, marirea accesului la piata muncii, imbunatatirea incluziunii sociale si combaterea discriminarii in ce priveste angajarea, alaturi de cele privind facilitarea accesului la educatie si specializare vor putea fi sustinute din finantarile Fondului Social European.

Sursa: Newsin